Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” (CMNM) Iași a organizat joi, 2 martie, conferința „Confluențe europene în arta decorativă din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX”, susținută de Cristina Dan, specialist în artă decorativă și fost muzeograf-șef al secţiei de artă decorativă a Muzeului Naţional de Artă al României. Evenimentul a fost moderat de muzeograf dr. Brîndușa Munteanu. Tot în cadrul manifestării a avut loc întîlnirea publicului cu fotograful Șerban Călin, autorul imaginilor care surprind tezaurul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al Casei Regale a României și al unor familii ale aristocrației românești.

În deschidere, dr. Brîndușa Munteanu și drd. Valentina Druțu, manager la CMNM Iași, au vorbit despre proiectul inițiat în luna octombrie a anului trecut, prin care echipa Muzeului Unirii și-a propus aducerea în fața camerei a obiectelor de artă decorativă.

Apoi, Șerban Călin a împărtășit publicului detalii tehnice despre amenajarea spațiului de fotografiat și a vorbit despre dificultățile din spatele pregătirii expoziției. „Deși nu e genul de fotografie pe care îl practic eu, am studiat fotografia serios, mai ales obiectele greu de fotografiat precum cele din sticlă. Au fost vreo 120 de obiecte în 4 zile, ceea ce este enorm. Iar apoi am lucrat 3 luni de zile ca să le editez”, a menționat acesta.

În continuare, a luat cuvîntul Cristina Dan, care a definit conceptul de modernizare în spațiul românesc în secolul XIX, accentuînd faptul că aceasta a avut loc în concordanță cu peisajul european. „Stîlpii esențiali ai noii societăți pot fi subliniați: apariția căilor ferate, organizarea armatei, organizarea poștei telegraf, impunerea unui curs monetar și înființarea unei bănci centrale, organizarea sistemului educațional, constituirea primelor universități: cea de la Iași, la 1860, și cea de la București, la 1864. Nu în ultimul rînd trebuie să amintim pentru această perioadă determinantă trecerea în anul 1862 la scrierea cu caractere latine, subliniind în acest mod statutul nostru de insulă de latinitate, într-o zonă dominată de popoare slave”, a povestit aceasta.

Menționînd faptul că societatea a preluat curente artistice europene, specialista în arte decorative a vorbit despre curentele clasicist și istorist, despre particularitățile lor și despre stilurile arhitecturale care rezultă din acestea. „În legătură cu stilul neogotic, în Iași există Palatul Culturii care este un exemplu magistral de aplicare a istorismului cu elemente neogotice, prin concepția arhitecturii Berindei”, a explicat Cristina Dan.

Următorul subiect abordat a fost cel al arhitecților străini care au lucrat în România, iar în cadrul discursului au fost menționate nume precum Albert Ballu, Giulio Magni, Karel Zdeněk Líman, André Lecomte du Noüy și Daniel Renard.

Tot în cadrul conferinței, Cristina Dan a vorbit despre fabricile de sticlă de la Mediaș și Azuga și despre istoria acestora. „Casa regală se numără printre acționarii care au avut o politică bine determinată de susținere și de încurajare a industriei naționale de sticlărie. Casa regală comandă numeroase servicii de sticlă, astfel la Azuga se comandă un serviciu de 525 de piese, cuprinzînd obiecte de diferite forme, pentru uz, pahare și cupe purtînd cifrul regilor Carol I, Ferdinand, Carol II, dar și ale prințului Dimitrie Ghica”, a povestit specialista.

În cele din urmă, a vorbit despre Theodor Radivon, o figură importantă în breasla bijutierilor ce activau la sfîrșitul sec. XIX și care a devenit bijutierul casei regale. Cristina Dan a încheiat conferința cu un fapt istoric amuzant în legătură cu acesta: „Primele mărțișoare din România au fost executate de firma lui Theodor Radivon, care își face o reclamă pe măsură, cu umor: «Că așa e obiceiul, de la bătrîni, strămoși/ Să dai un mărțișor la toți ce au ochi frumoși/ Să fie însă luate numai de la Radivon/ Că acolo sînt frumoase, cu gust și de bon ton»”.

Construit la începutul secolului XIX, în stil neoclasic, Muzeul Unirii este un important muzeu din Iași, care între 1859-1862 a fost reședința domnească a primului domnitor al Principatelor Unite –  Alexandru Ioan Cuza. Muzeul a fost deschis pentru public în anul 1959, cu ocazia sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor Române.

Sursă foto: www.ro.m.wikipedia.org