Joi, 3 aprilie a.c., de la ora 15.00, în corpul H al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a avut loc o dezbatere cu privire la importanța arheologiei medico-legale . La aceasta au luat parte membri ai „Cercului de Istorie Veche și Arheologie”.

Muncă de pionierat

Arheologia juridico-medicală (forensyc archeology) aplică principiile, tehnicile și metodologia argeologică într-un context legal. Prin urmare, rezultatele unei astfel de cercetări sînt prezentate în fața unei instanțe judecătorești. Singura instituție din România care apelează la acest tip de arheologie este „ Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și  Memoria Exilului Românesc”, înființat în 2004. „Arheologia juridică nu e prea cunoscută în Europa. Aceasta s-a răspîndit pe contintent în a doua jumătate a secolului al XX-lea, din Maria Britanie, unde, un copil dispărut în anul 1962, a fost găsit 26 de ani mai tîrziu cu ajutorul acestei metode de cercetare. În ultimii douăzeci de ani, arheologia juridico-medicală  a fost folosită în Europa mai ales de Organizația Națiunilor Unite, pentru a investiga crime politice de război, sau genocid în peste 12 țări” , a explicat Elena Cozma, moderatorul evenimentului

Lect. univ. dr. Vasile Cotiugă a vorbit despre scopul urmărit de această ramură a arheologiei., accentuînd faptul că „rolul acestei discipline este de a oferi cît mai multe informații celor care fac cercetări asupra crimelor. Pe arheologi nu îi interesează momentul crimei și crima ca atare ci ce se întîmplă cu cadavrul după crimă. Aceștia pot reconstitui scena crimei prin căutări repetate și minunțioase, spre deosebire de criminaliști care adună indiciile o singură dată.

Cazuri românești. Mortul de sub pat

În 2006, la Sighetul Marmației, „Cimitirul săracilor” a fost cercetat de arheologii juriști pentru a analiza osemintele unor foști deținuți din penitenciarul politic de la Sighet. Au fost descoperite 18 morminte nemarcate, din care doar 12 au fost cercetate intergral pînă în prezent. În urma săpăturilor au fost identificați patru adulți și zece copii, unii chiar nou născuți. O parte din aceștia aveau picioarele tăiate de sub genunchi prin procedee mecanice și  așezate deasupra sicrielor celor înhumați.

În 2010, studenții de la Facultatea de Istorie a UAIC au participat la cercetările din pădurea Poplicani, Iași, unde au avut loc execuții în masă ale evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Aici a fost descoperită o groapă cu resturi umane de la aproximativ 40 de evrei. „Felul în care groapa e săpată poate spune multe despre o crimă, dar în principal dacă ea a fost făcută cu premeditare sau nu. Prin cercetările arheologilor se pot descoperi și instrumentele cu care groapa a fost săpată, și dacă omul a fost omorît și apoi aruncat în groapă sau ucis pe marginea gropii și lăsat să cadă în ea, așa cum se practica pe vremea comunismului”, a adăugat lect. univ. dr. Vasile Cotiugă. În astfel de cazuri, s-au făcut slujbe de înmormîntare pentru cei îngropați.

Au fost amintite și alte situații în care arheologi români au dovedit premeditarea unor crime. „Un tînăr și-a omorît mama , pentru că nu-i dădea bani, și a îngropat-o în grajd,  unde el turnase deja o șapă de ciment.  Existența acelui strat de ciment demonstrează tocmai că acea crimă a fost pregătită din timp. Într-un alt caz, ucigașul a înlăturat dușumeaua de sub un pat și și-a îngropat acolo victima. Urmele săpăturii nu au fost îndepărtate, așa că arheologii au găsit repede locul înhumării”, și-a amintit cercetătorul Vasile Cotiugă.

În încheierea evenimentului , Ștefan Promoloagă a prezentat cartea „Teocrația bizantină”, apărută în 2012 la editura Nemira. Cartea conține șase prelegeri ale autorului Steven Runciman, din anul 1973, privitoare la relația dintre biserică și stat în imperiul bizantin, dar și dintre împărații Bizanțului și patriarhii Imperiului.

Sursă foto: conorgalloway.blogspot.com