Dacă ai ajuns până aici, ești pe drumul cel bun, deoarece lumea are nevoie de jurnaliști. Are nevoie de jurnaliști echitabili, corecți, cu fler, creativi și empatici. De jurnaliști care să își cunoască meseria. Și cred că la Iași poți învăța asta.

Nu știu dacă povestea mea de inițiere în lumea jurnalismului te va inspira, însă poate vei desprinde cîteva idei utile pentru tine.

Am știut încă din liceu că vreau să-mi construiesc o carieră în jurnalism. Deci, în perioada admiterii nu a fost loc de altceva pe fișa de înscriere. Eram sută la sută sigură de decizia mea și de faptul că voi intra la facultate. Să știi că încrederea în tine, în ideile tale și în potențialul tău contează foarte mult într-un domeniu precum acesta. Trebuie să crezi în textul căruia vrei să-i dai viață. Poți accepta părerile altora, dar nu-i neapărat să și ții cont de ele, dacă nu rezonează cu ale tale.

Eram sigură că voi urma jurnalismul, însă nu eram sigură unde voi face asta. Fiind originară din Chișinău, am decis să exclud orașul natal de pe listă. După afișarea rezultatelor admiterii, m-am gîndit că Iași ar fi una dintre cele mai bune alegeri. Probabil a și fost, chiar dacă studenția mea la Iași nu s-a simțit în sensul adevărat al cuvîntului (din cauza pandemiei).

Aici aș vrea să îți spun că dacă simți că ai nevoie de o schimbare ‒ locul, anturajul, oamenii ‒ nu ai decît să o faci. Pentru că jurnalismul este și despre schimbări, despre îmbunătățiri, alegeri corecte și incorecte. Așa învățăm și devenim cea mai bună versiune a noastră.

Și iată-mă, intrînd cu pași mărunți și nesiguri în viața de adult. Într-un oraș nou și „lume nouă”, chiar dacă Iași e la o aruncătură de băț de Chișinău. Am învățat să mă descurc pe cont propriu, să îmi rezolv singură problemele și mi-am dat seama că viața matură vine la pachet cu o mulțime de încercări despre care nimeni nu îți spune. Am înțeles că în această perioadă contează foarte mult interacțiunea cu alți oameni și susținerea reciprocă.

Așadar, să nu uiți niciodată că jurnalismul este în primul rînd despre oameni. Cunoști, interacționezi, scrii despre ei și pentru ei. Nu există jurnalism fără oameni, din acest motiv fii empatic, încearcă să socializezi cît mai mult și descoperă oamenii. Așa cum altcineva nu o poate face și, cred eu, nici nu ar fi în stare să o facă. Privind lumea dintr-un alt unghi, vei fi uimit de cîte minunății ascunde.

Nu știu dacă am intrat în lumea asta cu dorința de a ajunge pe sticlă, însă vreau să îți spun că jurnalismul nu e numai despre ecrane. Poți fi un jurnalist foarte bun și dacă nu apari la televizor. Înțeleg că sentimentul de „wow, sunt la televizor, mă cunoaște o țară întreagă” este destul de ispititor, însă ține cont și de alte oportunități.

Îmi place că jurnalismul îți dă voie să fii creativ și te face să simți că aduci plus valoare societății, ajutîndu-i pe oameni să rămînă informați. Bine informați.

După trei ani de facultate, am rămas cu aceeași ardoare și dorință de a continua să mă dezvolt în acest domeniu, pentru că, după cum spun deseori, știu că sînt făcută pentru asta și nu-mi văd locul altundeva.

Așadar, viitorule student la jurnalism, nu uita să crezi în tine, să fii corect, să descoperi oamenii și să fii creativ. Ajută, să știi.