Volumul „Conflictul dintre știință și religie. Asupra liberei cugetări” de Constantin Thiron (1853 – 1924), ediție de Marius Rotar, a fost lansat marți, 15 noiembrie 2016, la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, cu ocazia Prelecțiunilor Junimii, într-o seară omagiu, dedicată autorului.

La eveniment au participat prof. univ. dr. Dana Baran și dr. Richard Constantinescu de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), prof. Constanța Adriana Moise și ing. Alexandru Moise, nepoata, respectiv strănepotul doctorului Constantin Thiron.

Marius Rotar, cel care s-a ocupat de volum, este istoric și cercetător științific în cadrul Universității „1 decembrie 1918” Alba Iulia. Cartea conține o culegere de texte aparținînd doctorului Constantin Thiron, texte bazate pe polemica dintre știință și religie. Acesta s-a implicat de-a lungul vieții în combaterea alcoolismului și tuberculozei, însă a susținut și mișcarea „liberei cugetări”, prin dorința de a suprima puterea bisericii din acea perioadă, fiind văzută de doctor ca o instituție ce profită de pe urma societății. Deși împotriva acesteia, ironia a fost ca medicul să-și petreacă o bună parte din viață locuind pe Strada Mitropoliei. Conform dr. Richard Constantinescu, însuși Ion Luca Caragiale a fost interesat de textele lui Constantin Thiron.

lansare-thiron-5

Un medic devotat, Thiron a reușit să dezvolte secțiile UMF și a fost, după cum a afirmat prof. dr. univ. Dana Baran, „un pionier al fizicii medicale”. Ajuns titular al secției de Patologie generală, Constantin Thiron schimbă numele acesteia în „Patologie generală, terapeutică și radiologie”, dezvoltînd aspectele de medicină experimentală. În ceea ce privește relația sa cu studenții, Dana Baran a afirmat că „Profesorul Thiron a contribuit foarte mult la dezvoltarea cunoștințelor studenților de la medicină. Avea o bibliotecă bogată pe care o punea studenților la dispoziție, facultatea în acea perioadă neavînd de altfel surse necesare cercetărilor medicale. Astfel casa sa era deschisă oricărei persoane pasionate de medicină”.

Marius Rotar a ținut să facă cunoscută viața și concepțiile doctorului față de activitatea bisericească din secolele XIX – XX. În volumul de față, acesta a adăugat nu doar nemulțumirile lui Constantin Thiron, ci și replici ale preoților, patriarhilor sau altor reprezentanți ai bisericii care negau cele spuse de acesta. În anul 1990, Thiron a scris un memoriu împotriva sfeștaniei în deschiderea anului universitar, căreia nu-i vedea rostul într-o instituție precum Universitatea de Medicină, aceasta neavînd la bază nimic religios. De asemenea, medicul a dorit să fie modificat articolul 21 din Constituția acelei perioade, pentru a diminua puterea bisericii în stat. Fiind doar împotriva Bisericii, nu și a lui Dumnezeu, a dorit să fie înmormîntat laic, lucru care nu s-a îndeplinit. A fost de altfel un adept al cremațiunii. „Constantin Thiron considera că în ceea ce privește știința și religia nu se poate realiza o conciliere, deoarece prima se bazează pe proceduri experimentale și din acest motiv acestea nu pot fi puse în legătură. Mai bine spus știința nu poate fi pusă sub nici o formă într-o relație cu tradițiile sau miturile religioase”, a afirmat Marius Rotar.

Omagierea doctorului Constantin Thiron a continuat cu vernisajul expoziției de obiecte care au aparținut acestuia. Expoziția din incinta Muzeului Național al Literaturii Române Iași, intitulată „Un om, o viziune asupra lumii”, este deschisă publicului larg pînă la data de 4 decembrie 2016.