Galeriile de arta „Dana” din Iasi au gazduit ieri vernisajul celei de-a treia editii a Simpozionului International de Arta Holotropica organizat de Edi Apostu, artist plastic, grafician si poet iesean care imbratiseaza filosofia Zen, religiile tibetan-budista si hinduismul atat ca inspiratie in operele sale artistice, cat si in dezvoltarea sa spirituala. Expozitia a reunit picturi realizate de artisti din Franta, Danemarca, ElveÈ›ia, Romania, SUA, India, Indonezia, Africa de Sud, Nigeria si Algeria. Pe acordurile muzicii holotropice, compuse tot de initiatorul ineditului concept artistic, invitatii s-au putut delecta cu lucrari ce transmiteau pe rand vivacitate, visare, extaz, forta. In cadrul evenimentului a fost lansata si cartea „Dimensiunea transpersonala in creatia artistica” a artistului Edi Apostu, la editura Dana Art, un manual ce detaliaza teoriile holotropismului.

Poate fi incadrata arta holotropica intr-un anumit curent artistic?

In curentul holotropic. Incerc ca prin aceasta arta sa definesc curentul omonim pe care il doresc a fi promovat in randul artistilor contemporani si sa fie adoptat de cat mai multi.

Care a fost scopul initial al acestui concept artistic? Ce v-a determinat sa concepeti o asemenea idee?

Nu stiu daca m-a determinat ceva, dar am realizat faptul ca artistul este inspirat de diverse surse, iar prin holotropism incerc ca artistii sa constientizeze ca inspiratia artistica provine din alte surse decat propria sa minte sau propriul sau corp. Prin arta holotropica incerc sa restabilesc niste ordini morale si etice in creatia artistica si sa eradichez fenomenul kitsch, care este pregnant in arta contemporana, din pacate.

Cum priveste publicul sau criticul de arta acest concept? Ati avut critici negative pana acum?

Nu, pana acum nu am avut critici negative. Exista, insa, un lucru demn de luat in seama: cum este de asteptat, publicul strain este mai receptiv la noutati conceptuale, decat cel roman. In strainatate daca se gaseste ceva nou, acel ceva este dezvoltat si propagat mai departe.

Toti acesti artisti au fost nevoiti sa creeze opere de arta sub influenta auditiei unor pasaje muzicale special alese. Ce fel de muzica au ascultat, mai concret, si in ce mod ii poate influenta aceasta?

Este vorba de o muzica holotropica pe care o compun special de cativa ani pentru artistii respective. Are pasaje obsesive, uneori disonante, alteori calme, urmate de altele brutale, tocmai pentru a-i induce artistului anumite stari modificate de constiinta si a-l influenta in demersul sau creator.

Orice artist care asculta muzica holotropica poate crea arta holotropica? Sau ii trebuie o anumita pregatire in domeniu (terapie, hipnoza, meditatii etc.)?

In principiu, oricine poate crea arta holotropica. M-am gandit si la aceasta latura mai practica. As vrea sa lucrez cu artistii in anumite tabere de creatie, sa ii pun sa faca meditatii, diferite moduri de respiratie, sa audieze muzica holotropica, poate chiar sa ii supun la post negru, deshidratare voita sau tehnici religioase, samanice, tocmai pentru a fi mai usor influentabili. Deocamdata, insa, artistul creaza doar sub influenta acestei muzici.

Se poate ca acestia sa ia substante halucinogene pentru a crea?

Nu, eu personal sunt impotriva oricaror substante halucinogene, din cauza starile de pseudoextaz pe care acestea le provoaca. Sunt de acord doar in cazurile imperios necesare, cand acestea sunt prescrise medical. Se stie clar ca acest consum abuziv poate provoca dezechilibre mentale grave, stari de nebunie clinica partiala sau totala, iar in unele cazuri, decesul consumatorului. In plus, consumul de psihotrope favorizeaza, in mediile cultural-artistice, dezvoltarea necontrolata a fenomenului kitsch.

In cadrul simpozioanelor, artistilor li s-a dat o anumita tema pe baza carora sa creeze?

Nu, au trebuit sa creeze doar motive abstracte, nonfigurative, sub influenta muzicii. Singura tematica, daca vreti, izvoraste din sistemul filosofic Zen, care imbraca conceptul de transmigratie interplanetara. Pe scurt, sufletul poate trece dintr-un sistem planetar in altul, fiind posibil ca dupa moartea corpului fizic de pe Pamant, sufletul sa renasca intr-un alt corp fizic pe o alta planeta din Universul fizic.

Cu ce se diferentiaza artistul holotropic de artistul obisnuit care urmareste tipare si se incadreaza in anumite curente?

Artistul holotropic devine constient ca prin el se genereaza diverse energii pe care le influenteaza. De asemenea, el este inspirat de surse exterioare care il ajuta in demersul sau artistic. Lucrarea sa poate provoca in mintea unui privitor diverse stari modificate de constiinta.

Ce tehnici speciale de desen sau pictura trebuia sa foloseasca acesta?

Sunt anumite combinatii de paste omogene si culori acrilice opace, care dau mai mult impresia de control. De asemenea, tonurile profunde, culorile vii, fosforescente, „tipatoare” le-ar numi unii sunt intalnite in arta holotropica.

Considerati arta holotropica, cu toate componentele ei – sunet, culoare – un catharsis purificator?

Nu, o consider arta holotropica si atat. Nu cred in catharsisul purificator, pentru ca in arta acesta este iluzoriu. Eu cred in alte concepte care duc la realizarea iluminarii personale, dar nu in catharsis.

Cristina Floroiu

Arta holotropica se bazeaza pe filosofiile si intelepciunile orientale, dar are la baza psihologia transpersonala, initiata de Abraham Maslow in 1968 si continuata de Stanislav Grof. Conceptul holotropic este definit de Grof, care a initiat o serie de meditatii si respiratii holotropice. Etimologic, termenul provine din cuvintele grecesti „holos” (intreg) si „trepeis” (miscarea catre …), expresie clara a experientei de descoperire a Universului si, implicit, a Sinelui. Este atat o arta „inspirata”, realizata in urma unor experiente extatice autentice, cat si o arta ce poate induce stari modificate de constiinta privitorului sau, in cazuri ideale, imbina cele doua caracteristici ale sale reusind prin calitatile sale „acumulate” sa aiba efecte asupra psihicului admiratorului.