„Iaşul chiar este romantic”, spune argentinianul cu părul vîlvoi. Îi place că aici parcurile nu sînt închise noaptea, iar sunetul tramvaielor dau oraşului un aer aparte. Se plimbă încet prin Parcul Copou, iar ochii negri i se umplu de verdeaţa crudă a pomilor.

Ciro Korol Lopez a avut o săptămînă la dispoziţie să simtă Iaşul şi apoi să ni-l reproducă din perspectiva lui într-un documentar de aproximativ 10 minute. Este participant al proiectul „Ia’şi Descoperă”, care a reunit şase echipe de realizatori pentru a ne ajuta să avem şi alte imagini asupra oraşului. Scopul proiectului este de a susţine Iaşul să devină Capitală Culturală Europenă în 2021. Însă tînărul de 25 de ani nu a venit ca reprezentat al Argentinei, ci, împreună cu cîţiva colegi de la studioul OWH din Chişinău, este participant din partea Republicii Moldova.

Poezii în spatele radioului

Băiatul brunet şi cu onduleuri mari a trecut de pe malul fluviului Parana pe cel al Prutului, fiindcă a obţinut o bursă europeană pentru a deveni voluntar în cadrul Festivalului Internaţional de Film Documentar. Cînd a făcut primii paşi la facultate nici nu îşi imagina că va trece graniţele pentru a face filme despre alte oraşe.

Însă printre cursurile de psihologie, Ciro îşi antrena vocea la radioului universităţii. „Rectorul m-a întrebat de ce mai fac psihologia dacă îmi place să fac radio. Mi-a spus asta în condiţiile în care eu mă dusesem atunci doar de cîteva ori acolo“, spune ridicîndu-şi piciorul acoperit de blugi verzi pe bancă. Mărturiseşte că dacă rectorul nu i-ar fi deschis ochii asupra pasiunii sale, ar fi terminat facultatea de psihologie. Însă nu crede că ar fi profesat pentru că „ar trebui fi responsabil de sănătatea altor oameni”, iar el nu ar fi fost dispus să îşi asume această responsabilitate.

Ciro Korol Lopez a avut o săptămînă la dispoziţie să simtă Iaşul şi apoi să ni-l reproducă din perspectiva lui într-un documentar de aproximativ 10 minute. Este participant al proiectul „Ia’şi Descoperă”, care a reunit şase echipe de realizatori pentru a ne ajuta să avem şi alte imagini asupra oraşului. Scopul proiectului este de a susţine Iaşul să devină Capitală Culturală Europenă în 2021.

Aşa că s-a hotărît să îşi ordoneze gîndurile în rîndurile cărţilor şi să colaboreze timp de doi ani cu ziarul „La Capital” din oraşul natal. Spune că îi place atmosfera dintr-o redacţie, îi place să meargă să adune subiecte, dar să stea în acelaşi loc pentru o perioadă lungă de timp ar deveni obositor. Însă nu s-a lăsat nici de pasiunea facultăţii şi timp de trei ani a lucrat cu radioul „La Tribu” din Buenos Aires.

Ciro doreşte să guste şi ceva mai literar, nu doar specii jurnalistice. Şi-a propus să scrie cîte un poem pe zi, chiar dacă ştie că îi este imposibil. Cînd vorbeşte despre poezie, îşi duce mîna la inimă şi închide ochii într-o întrepătrundere de gene. Fularul maro cu dungi albastre îi pune în valoare înălţimea şi corpul suplu, iar gesturile sale au ceva din lejeritatea şi sinceritatea naivă a unui copil. Cînd vorbeşte despre românii de pe ambele maluri ale Prutului, spune că sînt oameni prietenoşi şi inventivi. Consideră că sînt multe asemănări între cele două ţări şi Argentina. Printre aleile parcului, zăreşte o floare şi mă roagă să îi spun numele în română. „Muşcată, deci. Sînt foarte multe şi în ţara mea”, îmi spune cu un zîmbetul unui descoperitor de comori.

Pe malul Prutului, spre film

A aflat că de Republica Moldova îl leagă mai mult decît nişte simple cadre. „Eram în Spania cînd am văzut că Republica Moldova are un program de voluntariat ce presupune producţia de film. A picat numai bine, pentru că îmi doream ceva în domeniul cultural”, spune argentinianul mărind ochii. A aflat că străbunica lui era catolică din Akerman, iar străbunicul evreu din Chişinău. Bunicul lui s-a născut în capitală în anul 1903, iar anul următor familia a fost nevoită să emigreze, căci pe atunci se practica uciderea în masă a evreilor. Astfel au mers în portul Odessa şi s-au urcat într-un vapor spre Argentina. Acum 10 ani, tatăl său a fost să îşi viziteze mama în Israel şi a găsit certificatul de căsătorie al străbunicilor în limba rusă semnat de un rabin din Chişinău.

Acum Ciro se bucură de toată natura pe care i-o poate oferi capitala. E încîntat de pomii care se găsesc nu doar în parcuri, ci şi de-a lungul străzilor. „Oamenii sînt foarte simpatici. Ştiu să trăiască, mânîncă sănătos, iar natura de aici este superbă”, spune tînărul cu încîntare.

Argentinianul se pregăteşte intens alături de echipa studioului OWH pentru festivalul „Cronograf”. Surprinderea cadrelor şi a momentelor din viaţă printr-o cameră de filmat îl încîntă. Îi place ceea ce face, iar pînă în noiembrie cînd se termină contractul de voluntariat, tînărul își doreşte să înveţe rusă şi, de ce nu, limba română.