Medicii se pun de acord asupra faptului ca dependenta de munca, cunoscuta si sub denumirea de workaholismul, si suprasolicitarea pot duce la decesul angajatului. In Romania, in ultimii trei ani, stresul la serviciu a cauzat cel putin sase decese. Dupa decesul tinerei de 34 de ani din Bucuresti, pe 16 martie 2010, a fost lansat proiectul de modificare a legislatiei muncii astfel incat angajatul va trebui sa-si dea acordul in scris pentru efectuarea orelor suplimentare.

Jumatate dintre romani fac ore suplimentare

Explozia de anul trecut a somajului, de la 4,4 % la 7, 8% (in 12 luni numarul somerilor a crescut de la 403. 000 la peste 710. 000), este principala cauza pentru care romanii aleg sa efectueze ore suplimentare.

Pe 10 martie 2010, a fost publicat un sondaj realizat de site-ul de recrutare MyJob potrivit caruia 52% dintre romani fac ore suplimentare de teama sa nu fie dati afara. Acestora li se adauga alti 13% care stau la serviciu dupa program cel putin de doua ori pe saptamana. 28% dintre participanti la sondaj spun ca fac ore suplimentare numai daca seful le cere acest lucru.

„Daca ne gandim la miscarile din piata muncii a ultimelor 18 luni, rezultatele sondajului se pot explica fie prin concedierile din companii – in majoritatea cazurilor, angajatii ramasi preiau si sarcinile celor plecati, fie tocmai prin teama de a nu fi concediati – angajatii muncesc mai mult pentru a-si asigura locul de munca actual„, declara Adela Rapeanu,exepert in comunicare MyJob. Rezultatele sondajului MyJob mai arata ca angajatii cu experienta in campul muncii si varsta de peste 45 de ani sunt cei care fac cel mai mult ore suplimentare, zilnic, in proportie de 63%, in timp ce tinerii pana in 30 de ani se situeaza sub medie, cu 49%. (www. myjob. ro)

Portretul unui „workaholic„

Termenul a aparut in 1971, odata cu lucrarea lui Wayne Oats, „Confessions of a Workaholic„. Psihologii vorbesc despre trei stagii care caracterizeaza un comportament „workaholic„. Initial, angajatul are tendinta de a-si ocupa intreg timpul cu activitatile de la serviciu, inclusiv sa stea peste program. In a doua faza, „workaholic-ul„ nu se poate concentra la viata de familie din cauza problemelor la serviciu. In a treia etapa, sanatatea psihica si fizica sunt atat de afectate incat se poate ajunge si la deces. Tudor Ciuhodaru, medic coordonator al Spitalului de Urgente „Sf. Ioan„ din Iasi, a declarat ca: „Angajatul trebuie sa-si asume juridic raspunderea pentru efectuarea orelor suplimentare la locul de munca. Competitia profesionala extrem de stransa duce la o patologie ocupationala, adica o suprasolicitare la locul de munca. Astfel apar accidentele vasculare sau tulburarile cardiace, cauze ale accidentelor la serviciu. Exista societati, date in judecata de agajati care au invocat ca motiv suprasolicitarea„. Dr. Marinescu Virginia, medic psihiatru al Spitalului de Psihiatrie Socola, a afirmat ca anxietatea si atacurile sunt cele mai intalnite diagnostice psihiatrice date pacientilor in ziua de astazi. „De exemplu, riscul de disponibilizare se poate transforma intr-un mecanism la nivelul psihologico-psihiatric al pacientului ce duce la anxietate, atacuri de panica, insomnii, depresie mascata, persoana refuza ideea ca sufera de o boala psihica. Urmarile epuizarii continue sunt scaderea capacitatii de concentrare, pierderea memoriei, scaderea randamentului profesional„. In aceste cazuri, medicii psihiatri recomanda semnarea unui contract corect intre angajator si angajat, in care sa fie stabilit programul de lucru si orele de repaus. De asemenea, pacientul trebuie sa apeleze la medicul psihiatru pentru terapie si o cura de medicamente care sa-i regenereze organismul.

La Spitalul Socola din Iasi pacientii internati pe motiv de stres sunt cei din mediul rural. „Acestia ajung sa fie diagnosticati cu schizofrenie, in principal din cauza mediul socio-economic nefavorabil in care traiesc. Este mai putin intalnita problema stresului ocupational in conditiile in care multi dintre persoanele care traiesc la sat nu au locuri de munca”, a declarat psihologul Adina Dafinoiu.

Romani rapusi de „workaholism„

In 2008, Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca (EU-OSHA) tragea un semnal de alarma asupra faptului ca stresul la munca este una dintre cele mai grave probleme privind securitatea si sanatatea la serviciu. „Stresul se afla pe locul doi in topul celor mai raportate probleme de sanatate legate de munca, afectand 22% dintre angajatii din UE (2005). Studiile sugereaza ca intre 50% si 60% dintre toate zilele de lucru pierdute au legatura cu stresul. „Fenomenul a luat amploare, astfel incat a fost numit sindromul „Karoshi„, termen japonez, care inseamna „moarte din cauza supramuncii„. Primul caz de Karoshi a fost consemnat in Japonia, in 1969, iar de atunci ministerul muncii japonez a inceput să publice statistici anuale referitoare la decesele Karoshi din 1987. O comisie de ancheta a concluzionat ca, intr-un singur an (1990), peste 10. 000 de oameni au murit din cauza sindromului Karoshi.

Prima victima din Romania a sindromului Karoshi, Raluca Stroescu de la Ernst & Young, a fost gasita moarta, in aprilie 2007, in propria locuinta dupa o lunga perioada de munca extenuanta. In ultimele trei saptamani de viata, fostul manager de audit al firmei Ernst & Young lucrase intens la un proiect, fapt ce i-a provocat o scadere in greutate de sapte kilograme, femeia ajungand la o greutate anormala de 40 de kilograme. In urma autopsiei, medicii legisti au stabilit ca tanara a decedat din cauza epuizarii prin munca.

In 2009, Alexandru Miristea, director de distributie al publicatiilor de la Realitatea- Catavencu, a murit la 33 de ani din cauza unui stop cardio-respirator. Colegii de munca au afirmat ca Alexandru lucra zi si noapte pentru ca avea o multime de responsabilitati. „Alex trebuia sa stie mereu ce tiraj a tras ziarul X, de ce n-a ajuns sau de ce a intarziat pachetul in orasul Y, de ce produsele trustului nu sunt la vedere in Piata A, de ce firma de difuzare B nu si-a platit datoriile, cand se face proba de tipar pentru lansarea noii reviste Y”, scrie pe blogul sau Mihnea Maruta, fost redactor-sef al ziarului Cotidianul.

Nici 2010 nu a fost mai linistit. Carmen Ciciu, o tanara de 34 de ani, care lucra ca programator la o firma din Bucuresti, a intrat in coma in urma unui stop cardiac pe care l-a suferit la locul de munca. Dupa patru zile de spitalizare, femeia a decedat. In momentul de fata sunt in derulare trei anchete privind moartea lui Carmen Caciu, desfasurate de ITM Bucuresti, de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 6 si de firma angajatoare.

Raluca Stroescu, Alexandru Miristea si Carmen Ciciu nu sunt singurele cazuri de romani care au pus obligatia indeplinirii sarcinilor de serviciu mai presus de propria viata. Seful celui mai mare magazin Orange din Arad a murit de anevrism cerebral (in 2009), o tanara aradeanca s-a prabusit la banda in timpul serviciului (in 2007), iar un timisorean perfect sanatos, angajat al unei firme de audit, a murit in somn (in 2007).

Japonezii detin recordul la stres

Spre deosebire de alte state avansate, Japonia recunoaste ca accident de munca imbolnavirea sau moartea de pe urma epuizarii prin supramunca. Din 2001, legea a fost chiar revizuita, iar durata efectelor muncii suprasolicitante a fost marita de la o saptamana la sase luni. In 2002, decesul unei persoane, cauzat de o comotie cerebrala, a fost pus pe seama sindromului Karoshi, desi persoana in cauza isi incheiase de noua zile activitatea la firma la care lucrase peste program. Ea fusese angajata cinci luni ca designer la o firma din Osaka, timp in care a muncit 150 de ore (19 zile de munca) lunar peste programul normal de munca. Dupa cele cinci luni de lucru aproape nonstop, femeia si-a luat o saptamana de concediu, apoi s-a angajat la o alta firma.

Accidentul cerebral s-a produs in a doua zi petrecuta la noul job. Familia decedatei a dat in judecata firma la care aceasta lucrase peste program. Dupa trei ani, firma a convenit sa acorde daune de 40 de milioane de yeni (aproximativ 350. 000 euro).
Numarul proceselor generate de Karoshi sunt in crestere ingrijoratoare in Japonia. Conform presei japoneze (Kyodo World News Service), recordul absolut de munca apartine unui fost angajat al unei companii de transporturi. In 2009, vaduva acestuia a dat in judecata firma angajatoare, pretinzand ca sotul ei a murit din cauza faptului ca a muncit 16 ore zilnic, timp de 18 ani.

Legea japoneza si in Romania

Dreptul la munca, reglementat de Directivele Comisiei Europene si de Codul Muncii, stabileste urmatoarele conditii de sanatate si securitate in munca: „Durata efectiva de munca este de 40 de ore pe saptamana, iar cea maxima este de 48 de ore (inclusive orele suplimentare). Salariatii au dreptul la doua zile consecutive de repaus. Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului ITM aceasta evidenta„, a declarat Dodoiu Emilian, sef Indrumare angajator si angajati in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ITM Iasi. In anul 2009, ITM Iasi a aplicat firmelor 3900 de sanctiuni, in valoare totala de peste 3 milioane de lei, pentru nerespectarea legislatiei muncii. In ianuarie si februarie 2010, s-au dat 710 sanctiuni.

Pe 16 martie 2010, deputatul Tudor Ciuhodaru a depus la Camera Deputatilor un proiect de lege privind modificarea actualei legislatii pentru securitatea si sanatatea in munca. Modificarea adusa Legii 319/2006 spune ca angajatul va trebui sa-si dea acordul in scris asupra orelor suplimentare pe care decide sa le efectueze la locul de munca, accord ce urmeaza a fi reinnoit dupa un an. Noua propunere de lege este similara celei japoneze care incadreaza imbolnavirea sau moartea de pe urma suprasolicitarii la serviciu in categoria accidentelor de munca.

Madalin Ionel

Cristina Lotru