Prima dovadă că exist a fost postarea. A fost o poză cu mine în brațele mamei cu descrierea: „Cea mai mare binecuvîntare!”. 200 de like-uri, 20 de comentarii și un share de la vecina care azi nu mă mai salută. 

De atunci trăiesc în continuu pe internet. 

Zilele mele încep toate la fel. Ca oricare dintre noi, înainte de a deschide ochii, deschid telefonul. Deschid rețelele de socializare. 

Dacă nu-ți faci un selfie la cafeaua de dimineață, sigur n-ai băut-o. Nimeni nu se mai spală pe față fără să anunțe. Dacă nu apare în story, pielea nici nu mai strălucește. 

Poți să ai o zi oribilă, dar dacă postezi o poză cu un cocktail și scrii: „grateful for today” lumea va spune că ești o persoană fără probleme. În realitate, ai plîns două ore pentru că ți-a dat seen. 

Ca studentă la jurnalism, partea bună e că nu trebuie să-mi mai obosesc neuronii sau să-mi mai mișc picioarele. Viața mea se transformă într-o anchetă permanentă pe internet. Aflu totul fără să întreb. Scroll-ul e sursa. Oamenii își etalează dramele online, se ceartă prin comentarii mai ceva ca într-un duel. Am aflat imediat cine e noul președinte și cum Simion s-a blocat la primul „bonjour”. Relațiile se leagă sau se rup pe live-uri, iar despărțirile le vezi prima dată în repostările de pe TikTok, înainte să apară lacrimile. Lumea își publică toate detaliile și nu-ți mai rămîne decît să „investighezi”.

Socializarea e pe cale de dispariție acum. Nu mai există întrebări precum: „ce mai faci?” – știm deja. Ne-ai arătat din cinci unghiuri și un filtru. 

Am ajuns să știu cîte pisici are colega de grupă și ce probleme digestive are vecinul Mihai. Nimeni nu mai păstrează misterul despre sine. 

Trăim vremuri în care postările de pe Instagram sau TikTok pot deveni o carieră. Există oameni care au transformat arta de a împărtăși, într-un job adevărat. Începutul carierei de succes sunînd astfel: „get ready with me” și „ce mănînc într-o zi”. Fie că sînt influenceri, vloggeri sau creatori de conținut, vînd ideea unei vieți perfecte sau chiar inaccesibile pentru omul de rînd.

Pe de o parte, e fascinant că trăim într-o lume atît de conectată.  Acest lucru pare la prima vedere un mare avantaj. Sîntem informați și implicați mai mult ca niciodată. Însă ne pierdem în ea. Toată lumea vrea validare. Like-uri, reacții, inimioare. Nici nu mai contează ce trăiești, atîta timp cît arată bine în fotografii. Mai mult decît atît, cînd ne uităm constant la „viețile perfecte” ale altora pe internet, tindem să ne simțim singuri sau chiar mai puțin norocoși. 

Această nevoie de a împărtăși totul, chiar și momentele intime și personale, ne face să pierdem din intimitatea și profunzimea vieții. Ne transformă în spectatorii propriei existențe, urmărind mai mult să impresionăm, decît să trăim cu adevărat. 

Poate că, în final, nu contează cîte like-uri aduni, ci cît de mult reușești să fii prezent în viața din spatele platformelor. Nimic nu poate înlocui clipele trăite fără filtre și cameră.

Ops! Trebuie să postez asta. Altfel n-a existat.

Sursă foto: ro.pinterest.com