Pe 11 decembrie, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a avut loc conferința „Melancolii dictatoriale în postcomunismul românesc”, susținută de prof. univ. dr. Cristian Preda de la Universitatea București, cunoscut politolog român. Conferința a marcat atît lansarea celei mai recente cărți scrise de acesta, Ideologii și ideologi în România contemporană, cît și un moment important din cadrul Zilelor UMF Iași.

În deschiderea conferinței a luat cuvîntul dr. Richard Constantinescu, titularul disciplinei Istoria Medicinei de la UMF Iași, care a introdus invitatul și a informat publicul că stocul de cărți ce erau scoase la vînzare în cadrul evenimentului a fost epuizat.

Profesorul Cristian Preda și-a început discursul cu o glumă, afirmînd că „e prima lansare de carte la care particip unde lipsește cartea!”. Acesta a vorbit apoi despre diferența dintre „melancolie” și „nostalgie”, aprofundîndu-și ideile prin intermediul poemului „Iubire”, de Alexandru Vlahuță. El a precizat faptul că nu a ales cuvîntul „nostalgie” tocmai pentru faptul că „ nostalgia e sentimentul de a retrăi ceva, în timp ce melancolia e depresie, tristețe morbidă”. Conferința sa a fost „o poveste” despre „raportul cu trecutul al unor oameni, care n-au trăit acel trecut pe care-l evocă sub semnul melancoliei”. Pe lîngă melancolie, cuvîntul „dictatură” a fost foarte important, Preda amintind cei mai cunoscuți dictatori ai lumii: Mussolini, Hitler, Stalin, Mao, Lenin, trecînd apoi la cei, ce urmau să fie subiectul principal al discuției. „Eu cred că ar trebui să vorbim despre patru dictatori, cînd vine vorba de realitatea românească. E vorba despre Carol al II-lea, Ion Antonescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu.” Invitatul a făcut o caracterizare succintă a fiecăruia  precizat.

În timpul regelui Carol al II-lea a fost creat primul partid totalitar, au fost continuate crimele politice și deciziile drastice luate față de comunitatea evreilor din România. Apoi au urmat Ion Antonescu și legionarii, inclusiv dictatura militară și participarea la Holocaust. „Între 1945 și 1965 avem o primă formă a totalitarismului românesc, de data asta la stînga, cu Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Preda a mai menționat și faptul că în această perioadă „crimele dublează ura de clasă, cu ură în interiorul propriei tabere”.

Ultimul personaj evocat a fost Nicolae Ceaușescu. „Vedeți, în memoria noastră colectivă, niciunul dintre aceste personaje istorice nu este descalificat total. În Germania, Hitler e văzut în cel mai rău mod posibil. La noi nu e așa, cu niciunul dintre cei patru. Doi sînt uitați sau aproape uitați, iar ceilalți doi au parte de elogii.” Trecînd astfel, din nou, prin istoria celor patru, Preda a urmărit să evoce istoria mai multor persoane ce au trăit în perioadele „marcate” de  aceștia,  precum și „privilegiile” pe care le-au avut conducătorii pomeniți: „Ei nu trăiau cum trăiam eu în cartierul din sudul Giuleștiului.” Politologul a explicat că toți conducătorii României au fost numiți dictatori cel puțin o dată în viață, iar în final a aprofundat ideea „ ițelor încurcate ale memoriei colective”.

A urmat apoi o parte mai interactivă a conferinței, profesorul invitînd publicul să adreseze întrebări. Au fost discutate curiozități ale celor prezenți, precum Vladimir Putin, situația actuală a României și dacă „a fost Napoleon un dictator?”.

Conferința s-a încheiat cu o sesiune de autografe oferite celor prezenți.

Cristian Preda s-a născut pe 26 octombrie 1966 la București. Este profesor universitar de științe politice și autorul mai multor cărți în acest domeniu. A deținut funcțiile de consilier prezidențial în mandatele președinților Emil Constantinescu și Traian Băsescu și a fost eurodeputat.