Alexandru Salceanu: „Rolul universitatii nu mai poate sa fie undeva sus intr-un turn de fildes”

Alexandru Salceanu este profesorul care te priveste direct in ochi atunci cand iti vorbeste, iti urmareste fiecare miscare ca sa vada daca esti atent si nu sa sfieste sa iti zica exact ce gandeste. Isi imagineaza o universitate curpinsa in societate si nu crede ca „dorinta de a ajunge rector” este dorinta cea mai importanta a vietii sale. Vorbeste degajat despre candidatura sa la postul de rector al Politehnicii iesene si imi spune ca nu ii plac oamenii care se schimba dintr-o data intrucat „cu o luna inainte de alegeri oricine poate fi dragut si amabil”. Sustine ca un conducator bun trebuie „sa puna in mod real, interesul institutiei deasupra unor inerente subiectivisme umane” si ca un lider competent trebuie sa lucreze in „numele oamenilor” pe care ii reprezinta.

Rolul universitatii nu mai poate sa fie undeva sus, intr-un turn de fildes

Cand ati decis sa candidati pentru functia de rector al Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi”?

Hotararea a venit de-a lungul timpului. Eu in anul 2008 cand am facut parte din noua structura de conducere a universitatii in calitate de decan am insistat sa preiau raspunderea de purtator de cuvant al Universitatii Tehnice, din dorinta de a realiza o universitate deschisa din punct de vedere al comunicarii. Atunci mi-am dat seama de lipsurile universitatii, ca atare, acum un an, in noiembrie 2010 mi-am dat demisia din functia de purtator de cuvant. Am considerat ca nu ar fi deontologic sa pastrez functia de purtator de cuvant avand in vedere ca aveam de gand sa candidez pentru functia de rector. Stiind ca si actualul rector, respectiv, dnul profesor Ion Giurma doreste sa candideze, ar fi fost incompatibilitate intre functia de purator de cuvant si postura de candidat. Ca purtator de cuvant reprezinti institutia si rectorul, iar ca si contracandidat s-ar fi creat inconveniente de ambele parti, asa ca pentru a evita o situatie de aceasta natura, am cerut demisia. Acela a fost momentul in care m-am decis sa candidez.

Cum arata o universitate performanta in viziunea dvs.?

Universitatea trebuie sa faca parte din societate din punct de vedere al rationarii, al implicarii in economia orasului, al implicarii in proiectele societatii civile si chiar in proiecte derulate cu scopul atragerii de fonduri, de investitii si de imagine. Rolul universitatii nu mai poate sa fie undeva sus intr-un turn de fildes, trebuie sa fie in mijlocul orasului in care se afla. In stuctura viitoare a universitatilor se va schimba raportul de putere. Apreciez ca este foarte bine ca Senatul nu mai are nicio subordonare fata de rector . Senatul este puterea legislativa, iar rectorul si prorectorii sunt guvernul, bineinteles «a toute proportion gardee» (n.r. pastrandu-se proportia). Au fost cazuri in care Senatul a votat exact ce a dictat rectorul si nu a fost in beneficiul unui act de guvernare performant. Eu as vrea sa sporesc implicarea prezentei universitatii in toate proiectele orasului nostru. Aceasta implicare ar putea sa se manifeste pe mai multe paliere. Unul dintre ele este viata Iasului universitar, pentru care sincer as spera intr-o excelenta colaborare cu cele cinci universitati ale Iasului din punct de vedere al diverselor proiecte de cercetare, al unor actiuni studentesti si, de asemenea in ce priveste prezenta activa in viata economica a societatii. Este foarte important sa desfasuram o activitate axata pe comenzile actuale ale unei economii de piata si sa ne dimensionam programele didactice, formele de pregatire profesionala in functie de ce se cere pe piata.

In contextul in care piata muncii sufera mutatii permanente, iar studentii se plang de discrepanta teorie – practica, cum veti rezolva acest conflict?

Urmaresc sa intensific aspectul practic al teoriei predate in scoala. Cu siguranta contextul social – economic general din Europa este un context de criza care va implica doua mari amenintari. Pe de o parte, reducerea sprijinului bugetar, vizavi de sustinerea invatamantului superior si nu numai. E limpede ca banii la buget nu vor fi mai multi decat au fost. Pe de alta parte, a crescut foarte mult concurenta pe piata academica europeana, exista oferte tentante si accesibile de la universitati mari si plasate mai bine intr-un top mondial decat cele de la noi. In acest context trebuie sa gasim alternative sa-i atragem pe studentii performanti catre universitate. In privinta formarii profesionale vrem sa generalizam dezvoltarea unor retele de laboratoare care sa fie partial scoalare, partial pentru cercetare. Vrem sa generalizam practica in intreprinderile existente in Iasi, derularea unor proiecte de licenta, de masterat, de dizertatie intr-o tutela. Iar daca la nivelul celor patru ani de licenta trebuie sa asiguram o baza teoretica fundamentala , la masterat vrem sa fim mai flexibili. Noile prevederi ale Legii Educatiei Nationale permit acreditarea unui master in domeniu si apoi celelalte mastere apropiate sa se poata acredita mult mai usor. Adica, daca o facultate cum ar fi sa luam de exemplu Ingineria Electrica are o sinuozitate de peste o 100 de ani, are studii de licenta autorizate de ARACIS (n.r Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Superior), partea de autorizare si acreditare a masterelor sa fie mai simplificata pentru a asigura flexibilitate. Si atunci, masterul cu adevarat l-am putea orienta spre cerinte actuale, adica masterul poate fi mult mai flexibil spre deosebire de studiile de licenta care trebuie sa fie fundamentale.

Interesul colectiv este mai presus de cel individual

Sunteti un admirator a lui Edmund Burke, el spunea ca : „Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa stea deoparte”. Cum arata un conducator bun contemporan?

Sigur ca paradigma omului bun a suferit modificari substantiale. Eu cred ca un conducator bun ar trebui sa puna in mod real, interesul institutiei deaspra unor inerente subiectivisme umane, sa fie un om care sa inteleaga ca orice plan managerial oricat ar fi de serios nu poate sa capete consistenta decat daca are in centrul sau oamenii in numele caror mai bine vrei sa lucrezi.

Spuneati pe site-ul dvs. ca este foarte usor ca imaginea omului sa devina imaginea universitatii. Cat de greu este sa stiti ca veti deveni etalonul dupa care va fi evaluata Politehnica?

Cand am luat decizia de a lucra la planul managerial pentru perioada 2012-2016; as putea sa il numesc plan de guvernare al institutiei, intrucat este un concept modern pe care trebuie sa il implementam deja, mi-am pus cateva intrebari. Una dintre ele a fost sustinerea obiectiva pe care o pot solicita celor cu care am lucrat din 1974 incoace, anul ‘74 fiind anul in care am intrat in Politehnica. Am socotit peste 400 de colegi cu care in diverse si succesive momente am avut legaturi profesionale si umane. Si prima intrebare a fost daca as avea curajul si sustinerea morala a acestor oameni care m-au cunoscut in diverse momente ale evolutiei si nu, neaparat intr-un context electoral in care cu o luna inainte oricine poate fi dragut si amabil. Este vorba de o viata privita integrat. Si raspunsul a fost ca da, am toate motivele sa ma incred in sustinerea tuturor celor cu care am colaborat si relationat pe parcursul a 35 de ani asa ca daca ai o echipa nimic nu este greu.

Cum ar trebui sa arate o echipa capabila de performanta?

Echipa trebuie sa fie omogena si trebuie sa fie construita pe doua coordonate. Prima este reprezentata de acceptarea unui proiect de plan managerial ambitios, cu niste sectoare foarte delicate care trebuie sa contina pe langa directiile de strategie, pe langa obiectivele propuse, un numar foarte mare de masuri, de actiuni care trebuie implementate. Pe de alta parte, echipa trebuie sa fie realizata din oameni compatibili, din oameni care sa inteleaga ca este mai important rezultatul global decat realizarea personala a unui membru. Asa se spune si in sport si este valabil si intr-o echipa de conducere, practic suma individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea totala care rezulta din acest angrenaj.

„Sunt liber de orice ingradire cu o singura exceptie, mai binele Universitatii”.

Ce ati putea sa le transmiteti scepticilor, care ar putea spune ca motivul candidaturii dvs. este dorinta de a ajunge intr-o pozitie benefica financiar?

Sigur, intotdeauna va exista aceasta suspiciune. Eu am un mesaj simplu, ma bazez pe forta votului universal care va fi secret si egal, iar in felul acesta avem un judecator extrem de obiectiv caruia trebuie sa ne supunem. Din pacate, in Romania zvonurile si raspandacii constituie o institutie care, uneori are racordari si intr-un anumit gen de presa, pe care mi-as dori-o mai izolata. Din fericire, insa nu cred ca, ar fi un motiv dovedibil, palpabil, nu bazat pe imaginatiie care sa imi fie o povara in competitia din ianuarie si apoi daca va fi cazul in ducerea la bun sfarsit a mandatului de rector. Sunt foarte obiectiv si eventuale zvonuri nu cred ca ar avea priza si sustinere in comunitatea academica de la «Gheorghe Asachi».

Conducerea actuala se afla la final de mandat. In acest context unde credeti ca putea face ea mai mult si nu a reusit?

A fost in multe situatii practicat un sistem prea individualist. Cele 11 facultati luate separate si au facut treaba excelent. Din acest punct de vedere, ultimul ENEC (n.r. Exercitiul National de Evaluare al Cercetarii) situeaza trei dintre domeniile noastre pe locul I si cinci domenii pe locul II, iar facand o medie ponderata suntem foarte aproape de Politehnica din Bucuresti. Ocupam locul doi pe tara, un loc foarte onorat zic eu. Se putea face mult mai mult din punct de vedere al agregarii celor 11 facultati intr-o constructie a carei valoare totala sa depaseasca valorile individuale, atat din punct de vedere al vizibilitatii si dimensiunii nationale, dar mai ales internationale, cat si al accesarii unor programe de cercetare de nivel european. In contextul in care epoca programelor sectoriale de dezvoltare a resurselor umane in 2013 se termina este necesara o redirectionare a sistemul. De aceea trebuie dezvoltate cat mai multe proiecte nationale si internationale de cercetare si colaborare, in aceasta directie cred ca pot sa fac mai multe. O alta chestiune pe care vreau sa o rezolv ar fi relaxare a relatiilor interumane, o lejeritate si o reducere a birocratiei excesive care exista la ora actuala in universitate si care inseamna consum de timp si nervi.Vreau sa inlatur birocratia, bineinteles printr-un cadru legal si printr-o crestere a gradului de incredere si reducere a unor suspiciuni care au existat. Vreau sa lucram ca o echipa cu adevarat, nu numai cu numele. Un alt domeniu in care intentionez sa fiu foarte ferm este promovarea tineretului, realizarea unor criterii reprezentative pentru domeniile ingineresti si inclusiv sustinerea prin domenii de cercetare cu suport financiar de la Universitate a unor granturi de cercetare dedicate tinerilor. O dezvolatare importanta vreau sa o acord asa numitelor discipline generale sau complementare, si-n acelasi timp vizez si o dezvoltare a vietii culturale, a vietii studentesti, a vietii sportive, o implicare sporita a Universitatii noastre in tot ce inseamna viata municipiului Iasi.

Veti avea candidati puternici, care credeti ca sunt sansele dvs. in aceasta competitie?

Intr-o competitie daca ai considera ca nu ai sanse nu ar trebui sa participi. Eu cred ca, argumentul principal l-ar constitui viata mea si rezultatele muncii mele, care sunt cunoscute ca atare, apreciind ca nu am niciun fel de conditionare. Nicio sursa, nici din partea unui potential sponsor, nici din partea unor angajamete anterioare. Cred ca sunt liber de orice ingradire cu o singura exceptie, mai binele Universitatii. Aceasta ar fi in principal sursa mea de forta electorala si de legitimitate a unui mandat de rector dedicat deschiderii perspectivelor Politehnicii.

„Calomnie, calomnie, calomnie, «restera toujours quelque chose»”

Rectorul actual, prof. Ion Giurma a declarat in presa ca este convins ca va castiga. Ce parere aveti despre acesta stare de certitutine a dumnelui?

Este o stare complet nefondata, genul acesta de declaratii poate le-as gasi mai potrivite la un meci de box, oriunde in alta parte, dar nu in spatiul academic. Aici avem un judecator zic eu, perfect obiectiv si care cunoaste foarte bine dosarul cauzei, el va da un verdict pe 20 ianuarie, unul in care eu imi pun toata increderea.

Daca va castiga profesorul Giurma va iesi la pensie dupa nici doi ani de conducere dat fiind faptul ca va implini varsta de pensionare. In acest context credeti ca este folositoare pentru universitate decizia sa de a candida la un nou mandat?

Am sa incerc sa ma pastrez in cadrul academic si sa va spun ca o rotatie este benefica atat pentru institutie, cat si pentru oamenii care sunt implicati in aceasta rotatie. Nu trebuie sa avem rectori de meserie, nici decani de meserie, ci profesori care isi asuma un mandat si apoi au taria sa revina in mijlocul colegilor pe care i-au reprezentat. Din punctul meu de vedere, nu este benefic pentru constructie faptul ca un om conduce o institutie pana intr-o zi si dupa a doua zi, gata a a iesit la pensie si plecat. O perioada electorala inseamna anumite tensiuni, anumite cheltuieli care sunt clar cu dedicatie electorala, pe baza legii nr. 1 /2011, Legea Educatiei Nationale, la noi ciclul electoral ar trebui sa inceapa in 2013 cand vom alege modalitate de alegere a noului rector. Legea prevede clar ca, in fiecare ciclu electoral trebuie aleasa modalitatea de alegere. Eu nu cred ca ar fi o constructie serioasa, daca in 2013 ne am pregati din nou de alegeri. Din punctul meu de vedere campania electorala se incheie de pe 1 martie 2012. In orice sistem stabil muncim patru ani si apoi ne supunem acestui demers democratic pentru a reporni drumul progresului.

Unde ar putea gasi opozitia slabiciuni in candidatura dvs.?

Sigur atata timp cat vorbim de oameni nu suntem perfecti. Eu imi voi lasa concurenta sa se ocupa de acest aspect. Cred ca benefic pentru universitate ar fi sa ne axam fiecare pe programul si argumentele lui, lasand salbiciunile ineret umane sa fie sanctionate prin votul universal. Din pacate exista acea vorba veche, calomnie, calomnie, calomnie, «restera toujours quelque chose»(n.r. mereu va ramane ceva). Eu nu voi apela la acest gen de tactica electorala, in mod ferm voi discuta despre lucruri clare si demonstrabile, nu despre supozitii care s-ar putea sa nu aiba nicio legatura cu spatiul academic.

„Sa nu mai alegem ca in trecut din toti, raul cel mai mic”

Nu va temeti de eventuale conflicte cu fosta conducere in cazul in care veti castiga?

Aici legea este foarte clara, avem un regulament de desfasurare al acestor alegeri care este in conformitate cu Legea Educatiei si cu Carta Universitatii. Exista un cadru corect, eu am impus acest lucru si a fost adoptat de Senat, ca urna de vot sa fie una singura, sa fie o urna transparenta si sa fie perfecta corectitudine in derularea procesului electoral. In felul acesta orice om, cat de cat cu capul pe umeri va trebui sa accepte rezultatul votului si nu ar fi niciun motiv de contestarea al acestui sufragiu. Eu sunt convins ca va fi foarte corect, mai mult excludem votul prin e-mail sau corespondenta, voteaza doar oamenii prezenti in baza unor liste afisate si nu va fi niciun motiv de suspiciune. Pe de alta parte, eu am experienta, de fiecare cand am candidat am reusit si la conducerea departamentului de doua ori si la decanat. Am avut contracandidati seriosi si a doua zi dupa ce s-au terminat alegerile am avut abilitatea si dorinta de a colabora si am facut-o excelent in toate cele trei mandate de conducere academica pe care le-am avut. Lucrurile s-au derulat intr-un cadru corect si constructiv si am aceasta abilitate de a trece la capitolul istorie inerentele tensiuni electorale si de a incerca sa canalizez toate eforturile spre rezolvarea problemelor importante ale universitatii si nu spre plata unor ipotetice polite individuale.

Daca nu castigati anul acesta alegerile pentru rectorat veti mai candida in 2016?

Categoric nu. Eu nu candidez din dorinta de a fi rector, eu am un plan managerial pe care il supun votului comunitatii academic si daca nu va fi validat de vot inseamna ca nu sunt liderul potrivit pentru aceasta universitate. Voi respecta fara discutie rezultatul votului si voi desfasura o activitate fructuoasa in cadrul universitatii ca profesor titular a trei discipline importante si conducator de doctorat. Dorinta de a ajunge rector nu este dorinta cea mai importanta a vietii mele. Consider ca, universitatea trebuie sa fie in pozitia de a alege, sa aiba de ales intre mai multe variante bune, sa nu mai alegem ca in trecut din toti, raul cel mai mic. Voi fi primul care va respecta dorinta universitatii, avand nenumarate alternative profesionale. Mai mult, s-ar putea ca din punct de vedere familiar si chiar didactic sa se dovedeasca mai fructuoasa activitatea mea daca nu voi castiga, eu canalizandu-mi energia in ce trebuie facut pe aceste planuri. Nu este pentru mine niciun fel de apasare sau tensiune.

Adriana Danila