Jurnalistul Sever Voinescu a analizat modul în care sacrul și experiența mistică pot fi transpuse în pictură prin intermediul realismului, în cadrul conferinței „O imagine a nevăzutului – Francisco de Zurbaran”, susținută sîmbătă, 21 noiembrie, de la ora 18:00, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). Evenimentul a făcut parte din programul celei de-a treia ediții ieșene a Conferințelor „Dilema”, desfășurată între 19 și 21 noiembrie 2026, cu tema „… și restul e imagine”.

Conferința „O imagine a nevăzutului – Francisco de Zurbaran” a avut loc în Aula „Mihai Eminescu” a UAIC. În cadrul acestei întîlniri, publicul a avut ocazia să descopere lumea artistică a pictorului spaniol, explicată de Sever Voinescu, redactor-șef al revistei „Dilema”. Întîlnirea s-a bazat pe analiza detaliată a viziunii estetice și teologice a artistului, evenimentul încheindu-se cu o sesiune interactivă, în care publicul a putut adresa întrebări direct invitatului.

Întîlnirea a început printr-un moment de autoironie și umor, întrucît Sever Voinescu și-a deschis propria conferință vorbind despre sine la persoana a treia, din postura de moderator al serii, pentru ca apoi să se autoinvite pe scenă și să salute din nou publicul ca și cum ar fi fost o altă persoană. După acest moment amuzant, el a povestit parcursul biografic și artistic al lui Francisco de Zurbaran, născut în provincia săracă Extremadura și format ca pictor la Sevilla. În acea perioadă, Sevilla era cel mai important oraș al Imperiului Spaniol și centrul comerțului cu Indiile, dar și un important centru religios. Numeroasele ordine monahale prezente în oraș erau și principalii clienți ai lui Zurbaran. Invitatul a arătat că, deși în timpul vieții Zurbaran a fost adesea plasat în plan secund față de contemporanii săi Diego Velazquez și Bartolome Esteban Murillo, interesul pentru opera sa a crescut semnificativ în secolul al XIX-lea, în Franța, și continuă să crească și astăzi.

Invitatul a vorbit despre ideea principală din opera lui Zurbaran, explicînd că picturile sale transmit mai mult decît frumusețe artistică, ele avînd și un mesaj religios. Acesta a explicat că artistul încerca să redea prin pictură experiențele mistice și viziunile sfinților, greu de exprimat în cuvinte. Pentru a face acest lucru, Zurbaran folosea realismul și apropia astfel divinitatea de lumea oamenilor obișnuiți.

Sever Voinescu a explicat că Zurbaran folosea puține culori și evita decorurile încărcate sau scenele exagerate. Spre deosebire de Caravaggio, care folosea întunericul pentru a evidenția personajele și acțiunea, Zurbaran îl utiliza pentru a pune în valoarea lumina și pentru a atrage atenția privitorului asupra detaliilor importante. „Întunericul, noaptea, era, de fapt, prezența deplină a luminii lui Dumnezeu.”

Analizînd mai multe capodopere, precum „Hristos pe cruce”, „Sfîntul Petru Nolasco”, „Imaculata Concepțiune”, „Sfîntul Roman de Antiohia”, „Sfînta Agata” și „Mielul mistic”, conferențiarul a evidențiat refuzul morbidului chiar și în scenele de martiriu. Despre „Hristos pe cruce” invitatul a povestit că artistul a redat figura atît de convingător, încît oamenii care intrau în încăpere aveau la prima vedere impresia că privesc o sculptură, abia după ce se apropiau realizînd că este vorba de o pictură. Pentru Zurbaran, martiriul reprezintă o formă firească de credință, iar sfințenia se manifestă prin liniște, rugăciune și desprinderea de agitația vieții de zi cu zi.

Ediția din 2026 a Conferințelor „Dilema” la Iași, organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și European Campus of City-Universities, a reunit, pe parcursul celor trei zile, personalități marcante ale culturii românești. Alături de Sever Voinescu, în Aula Magna au mai conferențiat Adrian Papahagi, Teodor Baconschi, Oliv Mircea, Sorin Neamțu, Cristi Puiu și Horia-Roman Patapievici, abordînd tema imaginii din perspective literare, filosofice și artistice.