Astăzi, 9 aprilie a.c, în Amfiteatrul „Paul Demetrescu” al Facultății de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a avut loc conferința „Perspective juridice – Media Law”. Invitatul evenimentului a fost Cătălin Boacnă, redactor-șef adjunct la cotidianul Bună Ziua Iași, care la întîlnirea cu studenții a pus în balanță avantajele și dezavantajele pe care mass-media le are în mediul juridic.
Cei prezenți au vorbit despre rolul mass-media în domeniul juridic, despre avantajele și dezavantajele pe care aceasta le deține. „Principalul avantaj al media este promovarea, deoarece toți cei care activează în domeniul juridic se pot promova. Spre exemplu, vedem la televizor acțiunile desfășurate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care pe lîngă scopul de a împlini justiția, are ca obiectiv și promovarea iar mass-media este cel mai facil mijloc”, a precizat Cătălin Boacnă, jurnalist și avocat.
Acesta a vorbit studenților despre modul în care se promovează avocații, judecătorii, chiar și profesorii din mediul universitar. El a menționat faptul că sînt mulți avocați care au parte de o promovare intensă, cu toate că acest drept a fost restrîns de Uniunea Barourilor. „Statutul avocaților interzice promovarea prin mass-media. În statut scrie chiar și dimensiunea pe care trebuie să o aibă sigla cabinetului respectiv. Avocații au voie să își facă site-uri proprii, dar cu condiția de a nu expune portofoliul de clienți și nici să racoleze clientela. Sînt foarte mulți avocați care au parte de o promovare intensă. Spre exemplu, avocata lui Cristian Cioacă și-a deschis birou în București, fiind căutată și de Gigi Becali, deoarece ea a apărut intens la televizor și a încercat să își promoveze acțiunile. Oricum, avocații nu au voie să apară la televizor fără consimțămîntul clientului, ceea ce spune multe și despre aceștia”, a mai spus invitatul.
„În ziua de astăzi, derapajele sînt din ce în ce mai dese, nu mai știi ce e jurnalismul. Însă, în ultima vreme, au fost atacate publicații online care vor trebui să plătească despăgubiri dacă au comentarii care pot leza persoanele în cauză”.
În ceea ce privește capitolul dezavantaje, jurnalistul le-a explicat studenților faptul că prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, oamenii pot prejudicia persoaneje din domeniul juridic prin comentarii la adresa lor sau a vieții lor private. „În ziua de astăzi, derapajele sînt din ce în ce mai dese, nu mai știi ce e jurnalismul. Însă, în ultima vreme, au fost atacate publicații online care vor trebui să plătească despăgubiri dacă au comentarii care pot leza persoanele în cauză”, a menționat Cătălin Boacnă.
Din insultă și calomnie, jurnalistul mănîncă o pîine
Pe marginea acestui subiect, studenții au început o dezbatere despre situația din Munții Apuseni, subliniind faptul că nu era relevant să se aducă în discuție posibila relație dintre victimele accidentului. Însă, jurnalistul le-a argumentat că acele informații țin de libertatea de exprimare, de libertatea pe care presa o are și nu pot fi contracarate. „Au fost decizii ale Curții Constituționale a României (CCR) prin care s-a susținut introducerea calomniei ca infracțiune. Noi, ziariștii, ne-am bucurat atunci cînd ea a fost scoasă deoarece de aici ne luăm pîinea. De-a lungul timpului, judecătorii nu au avut decizii ferme în privința unor ziariști care au calomniat, poate din teama de a nu fi ei înșiși urmăriți”, a spus acesta.
Mai mult decît atît, invitatul a vorbit și despre faptul că nu există o lege a presei clară în România la momentul actual. „În Iași, singura condamnare de calomnie a unui jurnalist față de un magistrat a fost în anul 2000, în care i s-a dat o pedeapsă de șase luni. Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) permite distribuirea informațiilor, atît timp cît nu ajungi la denigrare”, a explicat el.
„Dacă stă pe Facebook, îl face să pară mai om, eu nu cred că acesta este un lucru rău. Justiția trebuie să fie aproape și înțeleasă de oamenii de rînd. Totuși, nu veți vedea niciodată un judecător sau magistrat care apare la televizor precum o vedetă”.
În privința statutului judecătorului, studenții și-au exprimat nemulțumirea afirmînd că nu este în regulă ca un judecător să fie prezent pe rețelele de socializare și să își expună viața privată. „Dacă stă pe Facebook, îl face să pară mai om, eu nu cred că acesta este un lucru rău. Justiția trebuie să fie aproape și înțeleasă de oamenii de rînd. Totuși, nu veți vedea niciodată un judecător sau magistrat care apare la televizor precum o vedetă”, a declarat Cătălin Boacnă.
Tot la capitolul dezavantaje se încadrează și presiunea mass-media asupra magistraților, mai ales atunci cînd sînt implicați în dosare cu un impact social ridicat. „Spre exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a atacat postul Antena 3 deoarece acesta denigrează frecvent acțiunile DNA-ului. Se încearcă intimidarea judecătorilor și de aceea se spune că presa exagerează mereu. Există un cod deontologic al jurnaliștilor, dar este valabil doar pentru cei care fac parte din Clubul Român de Presă”, a spus acesta.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Europeană a Studenților în Drept (ELSA) în parteneriat cu Editura „Universul Juridic” și UAIC.
Cotidianul local Bună Ziua Iași, autointitulat cotidian de „investigații și anchete politice” a fost implicat de-a lungul timpului în mai multe scandaluri pentru practici de șantaj și calomnie. Ultimul s-a finalizat în 2013, cînd doi jurnalșiti de la BZI au fost condamnați la închisoare cu suspendare pentru șantajarea mai multor oameni politici, printre care și Relu Fenechiu.
Niciun comentariu