In corpul H1 din Casa Catargi a Universitatii “Al. I. Cuza” a avut loc astazi, 18 mai, comunicarea cu titlul “Despre comert si centre economice pe limesul Dobrogei romane. Surse literare, epigrafice si metrologice”. Teza a fost prezentata de conf. dr. Ioan Carol Opris, profesor la Catedra de Istorie Antica si Arheologie a Facultatii de Istorie din Bucuresti.

“Ionut Opris este un cosacrat cercetator si formator al unui domeniu destul de frecvent abordat la noi si anume dematurgia romana si romana bizantina sau romana tarzie, cu anumite particularitati. Dupa disparitia lui Radu Florescu, s-a impus de 10 ani ca un important manager in domeniul arheologiei, dedicandu-se unei munci foarte complexe, care contureaza mai bine personalitatea unui tanar arheolog, istoric, cercetator”, a declarat prof. univ. dr. Octavian Bounegru.

Ioan Opris si-a exprimat ingrijorarea cu privire la dificultatea de a sustine financiar anumite demersuri arheologice in tara noastra. “Cercetarea arheologica sistematica astazi, in ciuda unor avantaje care inseamna interdisciplinaritate, posibilitate de aplicare pentru proiecte, inseamna un adevarat pat al lui Procust. Chiar daca noi aplicam fata de Ministerul Culturii – in mare masura singurul donator pentru sapaturile arheologice sistematice – si cerem fonduri, este foarte greu de spus ce va fi anul urmator”, a declarat acesta.

Cetati pe limesul Dunarii

Cetatea Capidava a constituit un element central in comunicare. Este vorba despre o cetate relativ mica, care nu masoara mai mult de doua hectare si nu este suprapusa de locuire moderna, ci doar de locuire civila din jurul cetatii. “Cand discutam despre comert si centre economice pe limesul Dobrogei romane, pornim de la situatii mai bine cunoscute – cum este situatia de la Capidava – incercand sa tragem invataminte, sa formulam linii directoare ce ar trebui sa fie un tablou general asupra situatiei Dobrogei”, a precizat Ioan Opris.

Comunicatorul a tratat subiectul cetatii Capidava prin comparatie cu alte situri aflate pe limesul Dunarii, care nu permit o foarte buna cercetare, situri care dateaza din epoca lui Traian si inainte de epoca lui Claudius. Printre cele mai importante se numara Axiopolis, care devine depozit de munitie dupa Primul Razboi Mondial. Carsium este un sit din perioada bizantina, cu o evolutie nefericita, fiind foarte afectat in perioada moderna. Asupra cetatii Troesmis s-a realizat o cercetare intensiva, dovedindu-se a fi o statie portuara importanta. Noviodunum este un sit foarte important, sediu al flotei dunarene, ale carei niveluri de locuire si straturi arheologice fac dificila cercetarea.

Secretele Capidavei

Capidava este pozitionata strategic la cotul Dunarii, avand ca vad de trecere insula Podul de Piatra, care face referire la realitatile foarte vechi. Din perspectiva economica, este unul dintre cele mai importante si sugestive teritorii ale Dobrogei si a fost statie de vama pe limesul Dunarii de Jos, functionand neconditionat pana in secolul al VII-lea.

In urma cercetarilor, in cetatea Capidava s-au descoperit: piatra funerara a lui Coccius Ellus, piatra de hotar care delimiteaza proprietatea lui Tib. Cl. Flaminius, monumentul funerar al lui Caius Iulius Quadratus, camee si fragmente de tip terra sigilata fragments (inclusiv de origine gallica), 70 de amfore, dintre care 18 pontice, 14 occidentale, 21 orientale si 17 nord – africane. “Nu avem sigiliu, dar acolo unde sunt, toate aceste date trebuie utilizate foarte bine. Lucrurile trebuie luate nu cu foarte multe exagerari, in asa fel incat sa avem un tablou general asupra acestei sectiuni, chiar in conditiile in care cercetarile sunt departe de a fi finalizate, iar la unele situri chiar departe de a fi incepute”, a incheiat Ioan Opris.

Eliza Apascaritei

Cristina Purice