Ieri, 18 mai, la Muzeul Unirii din Iasi, Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor (ATRAG) a organizat o conferinta cu tema “Transnistria – o rana deschisa si astazi”. Invitatii manifestarii au fost prof. univ. dr. Ion Berghia, presedintele Asociatiei Culturale Pro Basarabia si Bucovina, prof. univ. dr. Stefan Uratu de la Universitatea din Tiraspol si presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova si Valeriu Grigorita, combatant in razboiul din Transnistria in anul 1992.

Problema conflictului si izbucnirea acestuia in regiunea separatista aflata in componenta Republicii Moldova a fost prezentata pe scurt de Nicolae Moca, membru ATRAG. Acesta a amintit de faptul ca, in 1989, Transnistria a refuzat sa accepte limba romana ca limba de stat, spre deosebire de Republica Moldova, pentru ca, in acelasi an, sa se realizeze referendum la Tiraspol pentru constituirea Republicii Moldovenesti Transnitriene. Moldova nu era insa pregatita sa intre in lupta contra armatei a XIV-a a URSS-ului, desi circa 40 la suta din populatia Transnistriei era de origine romana.

Limba romana se invata la kilometri distanta de casa

Urmind acelasi unghi de abordare, prof. univ. dr. Ion Berghia a precizat ca “problema Transnistriei e un pic mai complicata si mai complexa”, de dimensiuni mult mai mari. Nu se poate trasa o linie intre etnii, nu se poate spune cu exactitate unde incepe si unde se termina Transnistria, “indiferent de drum”, deoarece populatia este reprezentata de aceiasi romani, indiferent daca “spun harbuz, pepene verde sau lubenita”. Pentru ca limba romana este vorbita in Tiraspol, acolo unde exista si scoli romanesti, chiar daca toti elevii parcurg cate 35 de kilometri zilnic pentru a invata in limba romana. Mesajul transmis de acestia este “Nu ne lasati!”.

In continuare, Stefan Uratu, in prezent vicepresedintele Comisiei Electorale Centrale si prodecan la Facultatea de Fizica de la Universitatea din Tirspol la momentul conflictului, a insistat asupra ideii de incercare a Transnistriei de a iesi de sub jugul sovietic. Institutiile de invatamant care au incercat sa respecte regulile Republicii Moldova au fost obligate sa fie stramutate, cu toate ca “traim in democratie, asta nu este democratie, iar pentru a ajunge la legislatie avem nevoie de mai mult timp”, a subliniat Stefan Uratu. Problema razboiului din Transnistria a fost pusa pe seama pierderii patrimoniului fostei armate a XIV-a si nu pe cea a fricii de unire a Romaniei cu Basarabia, pentru ca in Transnistria, “la doua sute de mii de locuitori, erau 44 de mii de militari pensionati”, a explicat Stefan Uratu.

Nu trebuie uitata insa nici rezistenta Tiraspolului, care a impiedicat de nenumarate ori dezvoltarea de orice fel a Transnistriei. Cu toate acestea, Stefan Uratu nu ii gaseste neaparat vinovati pe cei care lucreaza pentru regimul sovietic. “Trebuie sa recunoastem ca sint oameni care servesc regimul pentru ca sint platiti de el, nu pentru ca au astfel de convingeri”, a mai precizat presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova.

Invocind momentul decisiv de turnura din dezvoltarea Transnistriei, de ruptura intre regiunile Republicii Moldova, la care a si participat in calitate de combatant in razboiul din 1992 din Transnistria, Valeriu Grigorita a vorbit despre pierderile economice si culturale zonale. El a afirmat ca fara acele pierderi, “Moldova ar fi urmat o cale europeana, poate chiar ar fi fost primita in Uniunea Europeana pina acum”.

La dezbatere au mai fost prezentate si doua materiale video, referitoare la razboiul din 1992.

Iustina Ambrono

Roxana Maciuca