Vineri, 18 noiembrie, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași (BCU) a fost lansat volumul V al Noului Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, o lucrare colectivă realizată de o echipă mică de specialiști de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași. Organizatorii acestui eveniment au fost Academia Română – Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), Editura UAIC, BCU Iași și Primăria Municipiului Iași. La eveniment au fost prezenți Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, cercetătorul științific gr. I Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, prof. univ. dr. Mircea Ciubotaru, conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul BCU și cercetător științific gr. I Florin-Teodor Olariu, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași.

Cercetătoarea Gabriela Haja a vorbit despre statutul institutelor de cercetare de sub aripa Academiei Române și despre nevoia acestora de finanțare, pentru a-și continua activitatea și pentru a proteja în continuare identitatea românească. „Apariția acestui volum este un fenonomen extrem de important pentru domeniul dialectologiei și al lingvisticii, dar pentru domeniul filologiei, în general. Toate volumele din această serie constituie resurse de documentare de mare importanță”, a declarat Gabriela Haja. Aceasta a explicat scopul atlasului, „o cercetare de tip antropologic larg – felul în care vorbitorul român se situează în lume”, dînd exemple atît din celelalte volume ale Atlasului, cît și din volumul proaspăt lansat.

Despre importanța și bogăția Atlasului a vorbit apoi și profesorul Mircea Ciubotaru, care a accentuat faptul că la realizarea acestuia au luat parte patru generații de cercetători. „Materialul din acest volum oferă o mulțime de întrebări, sugestii, chestiuni neclare, lucruri care ține de calitatea anchetei, de profesionalismul și insistența cercetătorilor”. Spunînd acestea, profesorul a dat o sugestie pentru următorul volum, aceea de a adînci cercetarea cu explicații istorice și etnografice. 

Un cuvînt de spus a avut și conf. univ. dr. Ioan Milică, directorul BCU. „Abia aștept ca atlasul să ajungă «acasă» (la bibliotecă – n.r.). Atlasele vor trăi o vîrstă ce va depăși vîrsta vieților noastre pamîntești”. Acesta a apreciat atlasul din punctul de vedere al conținutului, ce reprezintă „călătorii mentale prin limba trecutului și cea a prezentului”, dar și din punctul de vedere al tranziției atlasului de pe hîrtie în mediul digital.

Ultima parte evenimentului a constat într-o prezentare tehnică, realizată de cercetătorul Florin-Teodor Olariu. Acesta a dezvăluit cuprinsul atlasului și a explicat ce conțin hărțile din volum. Scopul acestui atlas este de „a tezauriza un anumit moment al limbii vorbite la nivel popular”, a subliniat Florin-Teodor Olariu.

Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina reprezintă unul dintre proiectele fundamentale ale Academiei Române și tezaurizează bogăţia graiurilor de la est de Carpaţi, din Bucovina şi pînă la vărsarea Prutului în Dunăre. Proiectul a început spre finalul anilor ’60 ai secolului trecut, prin anchete de teren efectuate de specialişti dialectologi de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” şi de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, pe o reţea de 210 localităţi din zona menţionată. Echipa a documentat variaţia dialectală a limbii române din cîteva domenii esenţiale ale vieţii cotidiene din mediul rural, precum Casa, Curtea, Agricultura, Pădurea, Terenul.