În Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF)  a avut loc, pe 5 noiembrie, conferința „Rusia – Ucraina: Războiul de astăzi”, susținută de istoricul și analistul politic Armand Goșu.

Prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF, l-a prezentat pe Armand Goșu și a ținut să aprecieze revenirea lui la Iași după trei ani. Invitatul a început conferința spunînd că se simte dator să continue ce a început acum trei ani, cînd a vorbit despre începutul invaziei, încercînd să înțeleagă motivațiile Kremlinului. Acum, a explicat el, „a venit momentul să vedem ce a învățat Rusia, ce a pierdut și ce urmează”.

Armand Goșu a amintit de începutul invaziei, din 24 februarie 2022, cînd președintele rus Vladimir Putin a negat existența unei Ucraine independente, cerînd formarea unui stat controlat de Moscova. Potrivit istoricului, Putin a dorit o Ucraină supusă, incapabilă să ia decizii anti-Rusia, crezînd că va obține o victorie rapidă, în cîteva zile. Goșu a numit această evaluare o „greșeală de proporții”. El a explicat că Rusia a pornit războiul bazîndu-se pe evaluări false. Deși sondajele secrete arătau că aproape jumătate dintre ucraineni nu ar lupta, Kremlinul a interpretat greșit datele, confundînd nemulțumirea față de politicieni cu lipsa de patriotism. Goșu a menționat haosul din primele luni, amintind de coloana militară de 56 de kilometri blocată la nord de Kiev. Acest incident a fost un „eșec de planificare și de comandament”, Rusia atacînd din opt direcții și suprasolicitîndu-și logistica.

În 2023, Rusia a fost forțată să-și modifice tactica. Generalul Serghei Surovikin a ordonat construirea unui sistem extins de tranșee și linii de apărare fortificate. Goșu a explicat că Surovikin a înțeles că ofensiva nu mai este posibilă și a preferat rezistența, decizie care a salvat armata rusă în timpul ofensivei ucrainene din 2023.

Istoricul a subliniat că războiul s-a transformat rapid într-un conflict al tehnologiei, drona fiind cea mai importantă armă a secolului XXI. El a avertizat că viitorul va aduce războaie duse de roiuri de microdrone controlate de inteligența artificială, un scenariu pentru care nicio armată nu este încă pregătită.

Ce vrea Putin să obțină de la Ucraina?

Armand Goșu a spus că scopurile politice ale lui Vladimir Putin rămîn neschimbate. „El vrea ca Ucraina să fie parte din sfera de influență a Rusiei, sub control politic direct. Nu îl interesează doar cucerirea teritoriilor, ci dreptul de a decide cine conduce la Kiev”, a afirmat istoricul.

El a comparat încăpățînarea lui Putin cu strategia lui Petru cel Mare față de Polonia. „Petru cel Mare nu dorea neapărat să anexeze Polonia. Îl interesa ca Polonia să nu ia decizii împotriva Rusiei. Printr-un tratat din 1704, și-a asigurat dreptul de a interveni oricînd în afacerile interne ale polonezilor. Putin dorește aceeași tactică în cazul Ucrainei. Vrea o țară dependentă, slabă și obedientă”, a explicat Goșu. Istoricul a spus că Putin se vede continuatorul lui Petru cel Mare și, din acest motiv, el nu va opri războiul pînă nu obține controlul total asupra Ucrainei.

Scenariile posibile în evoluția conflictului

Istoricul a analizat și posibilele scenarii de evoluție a conflictului. Primul, colapsul Ucrainei, este în opinia sa puțin probabil. „Putin crede în acest scenariu, dar Rusia nu are resurse pentru o lovitură decisivă”, a spus acesta. Cel mai realist ar fi un război de lungă durată, cu intensitate redusă, ce ar permite Kremlinului să-și mențină controlul și presiunea. Un al treilea scenariu ar fi oprirea agresiunii, posibil doar prin presiuni economice majore și atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei. Ultima variantă, pe care Goșu o consideră cea mai radicală, este apariția unei crize interne în Rusia. Prăbușirea regimului sau moartea lui Putin ar putea deschide drumul unei schimbări de direcție. „Rusia nu poate cîștiga repede, dar poate prelungi războiul ani întregi. Mizează pe oboseala Ucrainei și pe epuizarea sprijinului occidental”, a concluzionat Armand Goșu.

La final, Armand Goșu a spus că Europa trebuie să adopte o strategie multianuală de sprijin pentru Ucraina. Trebuie să se pregătească pentru scenarii de război și să ajute Ucraina să-și creeze o bază industrială de apărare. Pentru ca Putin să piardă, Ucraina trebuie integrată în structurile Occidentului.

Armand Goșu este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. A fost consilier al ministrului de Externe pentru spațiul ex-sovietic și corespondent la Moscova al BBC. Este considerat unul dintre cei mai buni cunoscători ai Rusiei și ai fostului spațiu sovietic. A publicat volume importante despre politica externă a Rusiei, relațiile internaționale și istoria regimurilor autoritare.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, fondată în 1879, este una dintre cele mai vechi instituții de învățămînt superior medical din România.