Cea de-a doua ediție a conferinței „Fațete ale comunismului în România și R(A)SS moldovenească. Politică, societate și economie” a avut loc joi, 31 octombrie 2019, începînd cu ora 9.00, în Casa Catargi, Copul H al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC). În cadrul evenimentului au dezbătut problematica comunismului de ambele maluri ale Prutului profesori din Iași și cercetători din Chișinău, în fața unui public de aproximativ 30 de persoane, studenți și doctoranzi ai Facultății de Istorie de la UAIC.

La începutul evenimentului, lect. univ. dr. Cristina Preutu de la Facultatea de Istorie din Iași, directorul proiectului, a spus că tema abordată aduce în discuție o istorie a Securității, a efectelor represiunii în cazul ambelor țări.

Elena Negru, cercetător științific coordonator pe secția de Istorie Contemporană la Institutul din Chișinău, a vorbit despre construcția identitară și destinul elitei politice și culturale în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), aducînd în discuție faptul că, prin apariția acestei republici, conducerea bolșevică dorea, de fapt, „fabricarea unei limbi moldovenești, diferită de limba română, dar și a unei noi națiuni”. Mai mult, pentru conducerea noii republici erau căutați doar oameni care știau limba moldovenească.

A continuat prin a explica cum s-a format noua limbă moldovenească din RASSM, care avea la bază, din 1926, dialectul vorbit în stînga Nistrului, combinat cu rusisme și ucrainisme. Astfel, Elena Negru a dat exemple de cuvinte inventate în noua republică, printre care „apropietate”, care însemna intimitate, sau „dreaptă scriere”, folosit pentru a denumi ortografia.

Făcînd o asemănare cu ceea ce s-a întîmplat în Asia Centrală, Elena Negru a spus că acolo s-au creat, la fel, noi națiuni de extracție bolșevică, neexistînd înainte turkmenii, azerii sau tadjicii.

Prof. univ. dr. Ion Șișcanu, șeful secției de Istorie Contemporană de la Institutul de Istorie din Chișinău, a vorbit despre politica de latinizare în URSS și efectele sale asupra românilor transnistreni. „Trecerea de la literele rusești la alfabetul latin, urmată de revenirea la grafia rusă, a afectat cea mai mare parte a popoarelor Uniunii Sovietice”, a subliniat acesta în deschiderea conferinței sale. A existat, așadar, o negare din partea președintelui Putin, atunci cînd, la solicitarea tătarilor, a spus că trecerea la grafia latină ar echivala cu începutul dezagregării Federației Ruse. Astfel, în 2002, a fost adoptat în lege faptul că se va folosi doar grafia rusă.

Fotbalul, rusificat

La întrebarea „De ce moldovenii nu joacă fotbal? Fotbal și construcție imperială/statală în RSS Moldovenească” a răspuns cercetătorul științific Octavian Țîcu. Liviu Țăranu, cercetător la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) și moderatorul primei secțiuni de comunicări, a spus că este o întrebare existențială.

„În perioada interbelică, ei nu recunoșteau sportul profesionist, acesta avînd doar două componente – ideologizare și militarizare, în 1926, fotbalul fiind interzis ca ocupație nonproletară. În 1946 a fost introdus în lege sportul ca fiind un domeniu de interes al Uniunii Sovietice în bătălia pentru imagine contra americanilor”,

a accentuat invitatul.

Acesta a făcut referire și la sportul care se practică în prezent în Republica Moldova, spunînd că este rusificat, acest fapt cunoscîndu-se după limba rusă pe care o vorbesc antrenorii sau jucătorii.

Cu o prezentare în limba engleză care rula pe ecranul din stînga sa, cercetătorul a prezentat componența partidului din anul 1947, care avea în proporție de 13% moldoveni, iar 70-80% era alcătuit din ruși și ucraineni, ceea ce arăta construcția identitară a Republicii din acea perioadă.

După cele trei prelegeri susținute de invitații din Republica Moldova a urmat o sesiune de întrebări, care s-a încheiat cu o discuție privitoare la subiectele abordate, dar mai ales referitoare la procesul de latinizare și la formarea unor noi limbi. Astfel, conf. univ. dr. Daniel Lazăr de la Facultatea de Istorie de la UAIC a adăugat faptul că intervenția politică este prezentă în lingvistică și în ziua de azi, fiind folosită într-o societate pentru a crea o nouă identitate, diferită de cea reală.

Prima ediție a acestui eveniment s-a desfășurat pe parcursul a două zile, în perioada 21 – 22 iunie 2018.