Miercuri, 8 octombrie, la  ora 11:00, în sala de conferințe a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, a avut loc lansarea volumului Nicolae Iorga și seducția fascismului italian, de Georgiana Țăranu, publicat anul acesta la Editura Humanitas. Evenimentul l-a avut drept moderator pe cercetătorul Alexandru D. Aioanei, alături de invitații Dorin Dobrincu și Remus Tanasă, într-un cadru de dezbatere academică cu 22 de participanți.


Alexandru D. Aioanei a deschis evenimentul cu o prezentare succintă a volumului și a parcursului profesional al Georgianei Țăranu, subliniind caracterul de „cercetare și restituire” al lucrării. A amintit, de asemenea, stagiile de cercetare ale autoarei în arhivele din Roma și Vatican.

Apoi, istoricul Dorin Dobrincu a vorbit despre memoria lui Iorga în comunism, amintind felul în care imaginea istoricului a fost remodelată de regimurile politice. În prima perioadă postbelică, numele său fusese asociat tăcerii, iar în anii ’80 a fost revalorizat ca simbol convenabil al antifascismului. „Lucrarea Georgianei Țăranu oferă o completare necesară biografiei intelectuale a lui Iorga”, a arătat acesta, subliniind dimensiunea umană și contradicțiile istoricului între convingeri, vanitate și orgoliu.

După această intervenție, Remus Tanasă a adus o perspectivă evaluativă, remarcînd echilibrul între rigoare și curajul temei. A fost singurul care a introdus observații critice, referindu-se la folosirea neuniformă a unor concepte și la necesitatea extinderii cadrului bibliografic. În același timp, a apreciat claritatea și deschiderea europeană a volumului, în care „contextul românesc și cel italian se completează reciproc, nu se contrazic”.

La rîndul ei, autoarea a vorbit despre cercetarea care a stat la baza cărții și despre motivația care a dus-o în arhive. A insistat asupra importanței documentării directe și a confruntării cu sursele primare. „Dar în arhive mi-am dorit să ajung pentru că acolo am vrut să văd cum îl percepeau italienii pe Iorga – dacă îl considerau un intelectual oarecare sau un partener real de dialog.” Această afirmație a marcat momentul central al întâlnirii, surprinzînd miza autentică a volumului: înțelegerea felului în care un mare istoric român a fost perceput în străinătate, între respect, cultivare și interes politic.

Georgiana Țăranu a explicat că a obținut cele mai multe informații din arhivele Ministerului de Interne, unde a descoperit documente despre relațiile culturale româno-italiene și despre corespondența dintre diplomații italieni și Iorga. „Îi cultivau orgoliul lui Iorga pentru a menține relații favorabile cu România”, a spus ea, arătînd modul subtil în care diplomația italiană exploata prestigiul intelectual al savantului român.
Ea a mai vorbit și despre relația dintre Iorga și Mussolini, despre admirația inițială față de ordinea instaurată de fascism și despre ruptura produsă după anexarea Austriei. „Iorga îl critică pe Mussolini pentru excesele regimului, dar îl admira ca figură de autoritate”, a explicat ea. „Acea admirație s-a risipit cînd a înțeles că ordinea nu poate justifica pierderea libertății.”

Dezbatere pe marginea volumului

Secțiunea de întrebări s-a transformat într-o adevărată dezbatere. Un participant italian a remarcat că, „în Italia, încă există statui ale lui Mussolini. Mulți îl consideră un constructor, nu doar un dictator”, întrebând cum tratează Iorga această ambiguitate.

A fost adusă în discuție relația dintre Iorga și Carol al II-lea, iar autoarea a explicat: „Carol a admirat fascismul, dar nu a urmat modelul. Iorga însă a încercat să-l convingă că ordinea lui Mussolini poate fi replicată în România. A vrut să fie un fel de filozof al regelui.”

Un alt participant a intervenit apoi critic, observând că bibliografia lucrării „este selectivă și prea puțin ancorată în istoriografia românească postbelică”, menționînd absența unor autori importanți precum Mircea Eliade sau G. Călinescu. Autoarea a explicat că selecția surselor s-a concentrat deliberat pe documente primare, pentru a restabili contactul direct cu percepțiile italiene asupra lui Iorga.

Spre deosebire de alte lansări, cea de la Iași a avut un caracter profund analitic. Dacă la București s-a axat pe valoarea istoriografică a cercetării, în cadrul întîlnirii de la Institutul „A. D. Xenopol” din Iași discuțiile s-au concentrat pe implicațiile morale și ideologice ale descoperirilor din arhive. Dialogul cu publicul a inclus observații legate de metodologie, bibliografie și interpretarea termenilor „autoritarism” și „naționalism” în contextul interbelic.

Evenimentul s-a încheiat în jurul orei 13:00, după aproape o oră de dezbatere. Moderatorul a subliniat în final că discuțiile din cadrul lansării au confirmat importanța unei priviri critice asupra trecutului și a personalității lui Nicolae Iorga.

Sursă cover foto: www.facebook.com