Vineri, 22 octombrie, la Palatul Culturii din Iași a avut loc evenimentul „Coasem și descoasem semne și semnificații. Cămașa feminină în patrimoniul cultural românesc din zona Moldovei”, organizat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, filiala Iași și Muzeul Etnografic al Moldovei. Pe lîngă dezbaterile asupra patrimoniului cultural imaterial (repertoriul meșterilor și documentarea cămășii cu altiță), a avut loc și lansarea Centrului Național de informare și promovare a patrimoniului cultural care face parte din structura Institutului Național al Patrimoniului.

Conferința s-a desfășurat în format hibrid, persoanele care nu au avut posibilitatea de a fi prezente fizic putînd urmări evenimentul sub forma unui webinar pe platforma Zoom sau prin intermediul live-ului de pe pagina de Facebook a Palatului Culturii din Iași – Complexul Muzeal Național „Moldova”. Specialiștii care au conferențiat au fost Anamaria Stănescu, cercetător științific la Institutul Național al Patrimoniului, Ioana Repciuc, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, Adina Hulubaș, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași și muzeograful Victor Munteanu, șeful Muzeului Etnografic al Moldovei.

Discuția de început a gravitat în jurul importanței patrimoniului cultural imaterial și a lansării Centrului Național de informare și promovare a patrimoniului cultural la Iași. Acest proiect a adus în atenția publicului ocupația principală a Institutului Național al Patrimoniului – cea de a identifica, cerceta, de a ține în evidență și de a îndosaria toate formele de patrimoniu cultural din România. De asemenea, a fost prezentat modul prin care Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural reușește să adune idei, resurse, parteneriate și oportunități pentru oamenii care vor să cunoască și să înțeleagă mai bine patrimoniul cultural.

Manifestarea a continuat cu prezentarea Repertoriului meșterilor, care reprezintă o bază de date online privind meseria și persoanele care practică un anumit meșteșug. Cercetătoarea Anamaria Stănescu a evidențiat principiile și caracteristicile, provocările și avantajele pe care le implică administrarea și promovarea acestei baze de date. „Pentru Repertoriul meșterilor și practicilor tradiționale prioritare sînt cunoașterea și recunoașterea, înregistrarea și inventarierea elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial la nivel național. De asemenea, ne dorim îmbunătățirea constantă a imaginii de ansamblu a meșteșugarilor activi și a metodelor și tehnicilor de lucru specifice artei populare și arhitecturii tradiționale actuale”, a menționat cercetătoarea. Discursul a vizat și precizarea strategiilor de lucru folosite pentru crearea bazei de date (actualizări permanente ale informațiilor despre meșteșugari, asigurarea unui conținut de calitate, lucru activ al etnologilor cu fiecare meșteșugar în parte, o bună colaborare cu instituțiile și ONG-urile relevante pentru consolidarea de date online) și a preocupărilor de viitor privind vizibilitatea meșteșugarilor (postări atractive pe rețelele de socializare, implementarea unui formular de înregistrare digitală).

Ioana Repciuc, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, a prezentat dosarul UNESCO referitor la cămașa cu altiță, subliniind importanța respectării zonei și logicii geografice în documentare, importanța păstrării în prezent a „lumii cămășii cu altiță” și asumarea nu doar a profunzimii estetice, ci și a profunzimii contextului istoric. Aceasta a menționat că în trecut cămașa cu altiță transmitea informații despre priceperea și talentul femeii care lucrează, starea materială, poziția socială, statutul civil, vîrsta și statutul ceremonial, iar în zilele noastre are valoare estetică, identitară și culturală.

În completarea acestor idei, cercetătoarea Adina Hulubaș, a explicat codul ornamenticii populare, ce înseamnă „altiță” și de unde provine acest termen (lat. altitia provine din lat. altus-a-um, adj. = „înalt”), originea și tipurile de ornamente (cosmomorfe, antropomorfe, vegetale, zoomorfe, skeomorfe, sociale). Cămașa cu altiță a fost o piesă vestimentară de bază a costumului popular de sărbătoare, altița reprezentînd partea mînecii de pe umerii cămășilor femeiești, brodată cu cusături. „Originea altiței în Reflexul meșteșugurilor și al negoțului în folclor și în etnografie la Români de Petru Caraman provine din pricepere divină: «și altițele la cămeșe, la femei, tot diavolul le-a făcut așa frumoase cum sunt, dar nu știa unde să le pue: ba pe picioare, ba pe trup. Dumnezeu a spus că la umere au să vie»”, a povestit Adina Hulubaș.

Evenimentul s-a derulat în cadrul proiectului „In-Herit: Centrul național de informare și promovare a patrimoniului cultural”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, și implementat de Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Asociația Da’DeCe, Pro Patrimonio și Norwegian Crafts Institute. Cea de-a doua parte a acestui eveniment s-a desfășurat astăzi, tot la Muzeul Etnografic al Moldovei, unde a fost organizat un atelier de cusături ale cămășii cu altiță, sub îndrumarea meșterilor populari Felicitas Fărcaș (jud. Bacău) și Iulia Georgescu (jud. Iași).

Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural este parte din structura Institutului Național al Patrimoniului și reprezintă un ghid pentru pasionații și practicienii domeniului patrimoniului cultural, pentru a sprijini și promova inițiative locale care aduc oamenii mai aproape de patrimoniu.