Marți, 11 noiembrie, la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași (UNAGE) a avut loc conferința „Literatură, Muzică și Arte plastice – O vedere comparativă”, susținută de Varujan Vosganian. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Galei Naționale „Scriitorii Anului”, ajunsă la cea de-a X-a ediție. Discuția a fost prezentată de prorectorul UNAGE, Cristian Nicolae Ungureanu, și moderată de Maria Bilașevschi, președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iași.

Prorectorul UNAGE, prof. univ. dr. Cristian Nicolae Ungureanu, a prezentat succint evenimentul, iar Maria Bilașevschi a continuat prezentarea conferinței în contextul galei și a recomandat volumele scriitorului, precum Cartea șoaptelor sau 150 de poeme, cea din urmă fiind lansată acum o lună.

Varujan Vosganian a început conferința povestind despre un curs de la Academia de Studii Economice din București (ASE), unde, fost olimpic la matematică, a dat un examen scris și a luat nota 7. Profesorul său i-a dat nota respectivă considerînd că era neglijent cu notațiile. Varujan a încercat să argumenteze neglijența prin faptul că scrie poezii, moment în care profesorul a tăiat nota și i-a trecut 6. „Dacă ești poet și vrei sa transfigurezi realitatea, trebuie să o cunoști foarte bine“, i-a spus ulterior acesta.

De la arta antică la Renaștere: evoluția conștiinței europene și impactul tehnologiei

Prelegerea a continuat cu un context istoric legat de primele forme de artă apărute – cele plastice. Literatura a apărut odată cu scrierile lui Homer și Epopeea lui Ghilgames, iar scriitorul a menționat și marii scriitori greci ai secolului de aur. De aici, susține Vosganian, începe conștiința europeană. Această moștenire istorică culturală a Europei a fost transferată Imperiului Roman și astfel continuă tradiția grecească și în alte comunități, care merge pînă în 476, la căderea Imperiului Roman. Așadar, conștiința europeană s-a format prin cultură și prin apărarea Europei de către invadatori, conștiință care persistă pînă astăzi. Vosganian a apreciat că creștinismul este cel care a salvat Europa de disoluție: „Mileniul creștin a salvat Europa”.

Scriitorul a făcut apoi trimitere spre Renaștere, o perioadă pe care o remarcă prin felul în care Biserica creștină se impune în domeniul arhitecturii și al muzicii. Apoi a făcut trecerea într-o nouă fază a Renașterii, cea în care Donatello sculptează un David gol, iar tematica artistică se îndreapta atunci spre una laică. Vosganian a precizat că Renașterea trebuie calculată între Giotto (Di Bondone) și Michelangelo, cei doi mari pictori italieni.

Scriitorul a prezentat și diferitele stiluri muzicale ale secolului anterior și cum fiecare se atribuia, la acel moment, unui anumit statut social. Tot atunci, impactul tehnologiei devenea invaziv, iar pictorii erau mai puțini căutați. Pictura a încercat să găsească soluții noi pentru a reveni la prestigiul anterior. Vosganian a subliniat că doar aceasta poate cuprinde anumite părți ale realității. Exemplul oferit în acest context a fost pictorul Pablo Picasso și opera „Domnișoarele din Avignon”, pictură pe care un fotograf n-ar fi putut să o cuprindă într-o imagine.

Literatura a fost însă mai rezistentă la impactul tehnologiei. Scriitorul a argumentat afirmația pornind de la tăblițe antice și pînă la eBook, spunînd că, indiferent de cum s-a scris opera, „Don Quijote rămîne Don Quijote”.

Scriitorul a afirmat și că identitatea europeană este din ce în ce mai diminuată. „În 1990, noi credeam că vine o vreme ca a epocii de aur a lui Hesiot – căderea granițelor dintre superputeri, precum spunea și George Bush în 1992: «Ne- a ajutat Dumnezeu, America a învins comunismul ». Astăzi avem însă multipolarism, liberalismul e copleșit de iliberalism, iar China, Rusia și SUA nu mai țin seama de reglementările europene”. El a specificat că soluțiile pot veni doar de la oamenii de cultură, care își reafirmă rolul pe care l-au avut în cultura socială. „Dacă ne vom recupera ca români și europeni, asta se poate face doar prin cultură. E singura care cucerește fără să umilească”.

Sesiune de întrebări și răspunsuri

După prima oră a conferinței a avut loc și o sesiune de întrebări, prima fiind adresată de prorectorul UNAGE: „Cum ne definim azi identitatea?”

„Noi trebuie să înțelegem sensul memoriei. Memoria nu este trecut, este ceea ce ne-a rămas și am înțeles din trecut”, a argumentat scriitorul. A încurajat studenții să adere spre cultură și să ia exemplul altor țări europene care au reușit să-și depășească condiția.

Singura întrebare venită din partea publicului a fost: „Cum vedeți ceea ce aduce viiitorul prin IA (Inteligență Artificială) în lumea artei, literatură, arte vizuale, muzică?” „Cel puțin în privința poeziei, sîntem protejați”, a răspuns scriitorul, explicînd că poezia se bazează pe metafore, iar IA nu are capacitatea de a-și crea propriile fantezii. A menționat și un aspect îngrijorător pentru creație referitor la metafore, și a inclus un exemplu contextual: „E greu să lupți împotriva unui om care nu se teme de moarte, dar să lupți împotriva cuiva care nu știe ce e moartea, e imposibil” (cu trimitere la IA).

Aproape de finalul conferinței, reflectînd asupra ultimelor subiecte discutate, Varujan Vosganian s-a adresat profesorilor din sală: „Noi avem datoria să nu dezamăgim tinerii și să avem grijă de viitorul lor”.

Maria Bilașevschi i-a adresat scriitorului ultima întrebare: „Ce ați vrea să aveți în casă din toate operele de pictură existente?. Răspunsul lui Vosganian a stîrnit rîsul publicului: „Cel mai mult mă fascinează Da Vinci și Michelangelo. Vreau Tavanul Capelei Sixtine în sufrageria mea.”

Varujan Vosganian a încheiat conferința cu rezumarea unei povestiri în care un bătrîn îi spune unui tînăr: „Cînd vei crește mare, să spui că pe strada asta a existat un bărbat Oprichnik”, sperînd că într-o zi va auzi de la studenții prezenți în sală că vor spune: „Într-o bună zi, l-am cunoscut pe unul, Varujan Vosganian, care ne-a vorbit despre conștiința culturală a Europei”.

Varujan Vosganian este economist, om politic și scriitor român de origine armeană. A fost deputat și senator în Parlamentul României, președintele Uniunii Armenilor din România și ministru al economiei în Guvernul Tăriceanu. Este cunoscut și ca autor al romanului Cartea șoaptelor, premiat la nivel național și internațional.