Luni, 24 Februarie, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, de la ora 16.00, s-au comemorat 70 de ani de la asasinarea poetului Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane).

În cadrul acestui eveniment a avut loc prezentarea ultimei cărți a poetului român, „Opere XIV: Baudelaire și experiența abisului”, publicată sub îngrijirea criticului Mircea Martin. „Barbu Fundoianu e printre primii cei mai importanți cinci poeți ai limbii romîne. La fel de importante sînt și studiile sale, precum acesta despre Baudelaire. Textul nu este unul omogen poate pentru că autorul își presimte sfîrșitul. A profitat de ocazie să spună tot ce avea pe suflet. De aceea nu e vorba doar despre Baudelaire, ci și despre Kafka, Nietzche și Lev Tolstoi”, a menționat editorul Mircea Martin. Volumul a apărut pentru prima dată la Paris, în 1947, dar nu a înregistrat vînzări record din cauza apariției imediate a operei lui Jean-Paul Sartre pe aceeași temă.

Variantei scrise în limba română i-au fost adăugate alte două capitole semnate de autor, o prefață de Monique Jurtin și două postefețe care aparțin lui Ioan Pop-Curșeu și lui Dominique Guedj. „Toate manuscrisele, caietele, fișele referitoare la Baudelaire se regăsesc în această ediție critică și completă a cărții”, a adăugat moderatorul prof. univ. dr. Andrei Corbea Hoișie.

Maia Morgenstern a citit atît din Baudelaire poeme precum „Balconul” , „Unei Trecătoare” cît și pasaje din cartea lui Fundoianu. Aceasta a adresat o invitație celor prezenți de a participa, de la ora 19.00, la spectacolul de teatru-dans inspirat din viața autorului comemorat. Piesa „Exil în pămîntul uitării”, de Andreea Tănăsescu, s-a jucat de la ora 19.00 în sala mare a Teatrului Național Iași.

Barbu Fundoianu e un critic, poet, eseist și teoretician franco-romîn care provine dintr-o familie intelectuală, de cărturari, din Iași. Acesta a părăsit țara în 1923 și s-a mutat la Paris. Sfîrșește arestat de autoritățile Germane și executat în lagărul nazist de exterminare Auschwitz din cauza etniei evreiești. Au existat demersuri de eliberare din partea unor intelectuali precum Emil Cioran sau Ștefan Lupașcu, însă acesta a refuzat să-și părăsească sora, de asemenea arestată, și să se întoarcă singur în Franța.

Foto: www.evz.ro