Joi, 17 octombrie, în Aula Academiei Române, Filiala Iași, a avut loc prezentarea Colecției Opere fundamentale, coordonată de academicianul Eugen Simion și a Seriei de autor Eugen Simion, ediție definitivă. Pe lîngă autor, au fost invitați să vorbească despre aceste volume academicianul ieșean Alexandru Zub, Victor Durnea, cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ din Iaşi și prof. univ. Bogdan Crețu, directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide“  din Iași. Colecția Opere fundamentale a fost publicată la Editura Muzeului Literaturii Române din București, iar Seria Eugen Simion, la Editura Tracus Arte.

În deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Bogdan Crețu a vorbit despre lipsa edițiilor de critică și despre faptul că această colecție le suplinește. „Cred că una dintre crizele culturii umaniste de astăzi este tocmai absența acestor ediții critice. Ce a scris Cantemir în trei decenii este, în sfîrșit, editat”. Vorbitorii au adus apoi în discuție volumele unor autori ieșeni – publicistica lui Garabet Ibrăileanu, edițiile A. D. Xenopol, edițiile cu operele lui Mihail Kogălniceanu sau volumele de Istoria Literaturii ale lui Nicolae Iorga, ediții îngrijite de cercetătorul Victor Durnea, respectiv de academicianul Alexandru Zub.

Academicianul Eugen Simion a povestit despre istoria și începutul Colecției Opere fundamentale, spunînd despre aceasta că este opera unei ambiții. „Prima discuție am avut-o cu Marin Preda și am scris pe un șervețel primii 10 autori pe care să îi public în această ediție. Preda a murit, a murit și ideea, dar a reînviat în anii 2000, cînd am sărbătorit 150 de ani de la nașterea lui Eminescu”. Academicianul a amintit și de Dicționarul General al Literaturii, publicat, într-o primă ediție, în șapte volume.

Bogdan Crețu a intervenit cu precizarea că în această colecție, pe lîngă propunerea inițială de a recupera clasicii literaturii române, au apărut și istoricii. „Toți acești scriitori au dat direcție în gîndirea românească. Ei aparțin și literaturii, direct sau indirect; direct prin scrierile lor, indirect prin literaritate, o literatură indirectă dintr-un alt tip de discurs”, a clarificat Eugen Simion.

Cercetătorul Victor Durnea a vorbit despre volumele apărute anul acesta, care cuprind publicistica lui Garabet Ibrăileanu pînă în 1916. „Sînt în stadiul înaintat de finalizare a altor două volume, care cuprind publicistica lui Ibrăileanu din 1918 și un alt volum cu romanul Adela, poeziile de la început și eseuri. La acestea se va adăuga un capitol de corespondență, cu scrisorile pe care le-a expediat Ibrăileanu”, a precizat cercetătorul.

Spre finalul discuțiilor, Eugen Simion a mărturisit că are două cărți nepublicate încă, una pentru care nu găsește un titlu potrivit și o alta Recursul în natură, care „este despre secolul XIX și despre natură, personajul esențial în cultura noastră”. El a glumit, stîrnind reacțiile celor prezenți la lansare: „Cu Slavici, știți foarte bine povestea, a venit directorul închisorii, i-a spus că e liber și el a mai cerut să fie lăsat o săptămînă pentru că avea de terminat o nuvelă”.  

Colecția Opere fundamentale este un proiect cultural de interes național, inițiat în anul 2000 de academicianul Eugen Simion, după modelul științific și estetic francez al colecției „Pléiade“, cuprinzînd ediţii critice integrale din clasicii literaturii.

Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român și membru titular al Academiei Române. A debutat publicistic cu un articol despre Caietele Eminescu, în Revista „Tribuna” (1958).