Deși în desfășurătorul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), conferința „CLICK AICI! O dezbatere despre realitate și ficțiune în jurnalism și literatură” era programată pentru ora 12:00, duminică, 26 octombrie, aceasta a început cu întîrziere, din cauza numărului mare de spectatori care nu mai conteneau din venit. Cătălin Sava, jurnalist cultural, muzicolog și moderatorul dezbaterii, a urcat pe scena Casei FILIT alături de patru invitați: Radu Vancu, poet, prozator, eseist și traducător, Violeta Cincu, editor-coordonator la Radio HIT și corespondent al RFI România, Luiza Vasiliu și Victor Ilie, jurnaliști de investigație. Tema conferinței a urmărit evoluția ficțiunii în raport cu literatura și jurnalismul.

Întrebarea „care este relația dintre scriitori și jurnaliști?” a fost cea care a dat tonul discuțiilor polemice, părerile invitaților fiind împărțite. Violeta Cincu, Victor Ilie și Luiza Vasiliu au susținut că jurnaliștii prezintă realitatea brută, „așa cum este ea”, și că nu au „luxul cosmetizării”. În schimb, Radu Vancu a fost de părere că jurnalismul și literatura sînt înrudite, deoarece prezintă „o perspectivă a realității după propriul mod de interpretare”.

Conceptul de post-adevăr a fost apoi subiectul „disecat”. Societatea românească a devenit o „victimă a propagandei”, a explicat Luiza Vasiliu, adăugînd faptul că, în mod paradoxal, „adevărul devine ceva relativ”. Ea a susținut că acest fenomen de „reformulare a adevărului” este unul periculos, pentru că poate schimba mentalități și influența deciziile unei societăți.
Victor Ilie a continuat ideea, pe un ton ceva mai ludic, spunînd că jurnaliștii sunt parțial vinovați de răspîndirea acestui fenomen, tocmai pentru că, din dorința de a „securiza clickul”, prezintă „bucăți de realitate”. Iar datoria de a completa corect întregul tablou revine publicului. El a subliniat că presa trebuie să ofere răspunsuri la întrebări și să nu lase loc de interpretări, aceasta fiind menirea literaturii.

Discuția a migrat apoi spre rețelele de socializare și impactul pe care acestea îl au asupra modului de percepere a realității. Victor Ilie a precizat că cea mai mare parte a propagandei este desfășurată pe internet, „în special pe rețele”. „Sînt gîndite special ca să dezvolți o dependență”, a completat jurnalistul.

Radu Vancu a creat o paralelă între modul în care se scrie un text de ficțiune și felul în care populația este manipulată. Dacă povestea prezentată poate fi „asumată, interiorizată” de către „cel care citește cartea sau se uită la un videoclip pe rețele”, devine realitate, indiferent de veridicitatea acesteia. Acesta consideră că „aderăm la povești salvaționiste pentru că nimeni nu își dorește să înfrunte realitatea”. Orice poate deveni o poveste „care să vîndă” – un cizmar care ajunge conducător de stat, un actor care ajunge președinte și un „outsider salvator”. Cele trei persoane la care face referință, Nicolae Ceaușescu, Volodymyr Zelenskyy și Călin Georgescu sunt exemple potrivite, „tocmai pentru că sunt personaje pe care le-am întîlnit în cărți sau le-am văzut pe internet”.

Moderatorul a propus drept subiect de discuție și „fenomenul fake news”. Există două feluri de știri false: intenționate sau involuntare, a explicat Violeta Cincu, evocînd o greșeală de la începutul carierei sale de jurnalistă, cînd a publicat o știre în care a greșit numele unei persoane decedate într-un accident rutier. A aflat de eroarea sa după ce a primit un apel de la directorul postului de radio, care a anunțat-o că ea a scris despre un prieten de-al său, cu care tocmai vorbise la telefon. Rîsetele din sală au fost domolite de completarea Luizei Vasiliu, care a precizat că „păcălirea oamenilor este posibilă din cauza lipsei educației media”. Un val de seriozitate și curiozitate a cuprins sala în momentul în care moderatorul a întrebat cum se poate proteja publicul de pericolul informațiilor false. „Cred că ar trebui specializate cadrele didactice, astfel încît să poată crește responsabil o nouă generație”, a spus Luiza Vasiliu.

Au fost primite și întrebări din public, iar Ilie Pintea, jurnalist de război, a spart gheața întrebînd dacă „inteligența artificială ajută sau omoară jurnalismul”.

„Depinde de cum o folosești”, a răspuns Victor Ilie. El a povestit despre cum, din lipsă de timp, a folosit inteligența artificială pentru a selecta niște citate dintr-un interviu, pe care voia să le folosească pentru o investigație. A fost surprins cînd a aflat că „citatele minune” erau de fapt false, produsul „imaginației artificiale”. Luiza Vasiliu a dat drept exemplu și eroarea publicației G4Media, care avea în corpul unei știri sugestii de la ChatGPT. „Nu poate fi publicat un text scris de inteligența artificială fără să îl treci printr-un filtru uman”, a încheiat aceasta.

Finalul dezbaterii a reluat ideea că adevărul nu este ceva abstract sau relativ, ci o cercetare și o luptă continuă cu minciuna. Iar Radu Vancu a încheiat moralizator: „adevărul este ca apa: găsește niște crăpături și ajunge unde trebuie”.