Studentii de la Departamenul de Jurnalism si Stiintele Comunicarii al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi s-au intalnit ieri, 11 aprilie,incepand cu ora 14.00, in sala Ferdinand a UAIC cu reprezentantii Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din Bucuresti. Aceasta manifestare face parte dintr-o serie de intrevederi sustinute  cu studentii de la jurnalism si profesionistii din mass media locale, in cadrul programului Jurnalism non – linear coordonat de CJI. Astfel, Ioana Avadani, director executiv al CJI, Cristina Lupu, coordonator de programe la CJI si Stefan Voinea, expert media si director de marketing al publicatiei locale “Gazeta de Sud” din Craiova au fost prezenti la Iasi pentru “a raspunde la intrebari si pentru a crea intrebari” cu privire la principalele probleme ale sistemului media din Romania. Temele tratate de cei trei au fost: initiative legislative care lezeaza libertatea presei, necesitatea dezvoltarii jurnalismului online si despre nevoie mass mediei romanesti de a se autoreglementa.

De ziua lor, proiect de lege

Problema legislatiei in domeniul mass media a fost pe larg discutata de Ioana Avadani, cu atat mai mult cu cat nu exista o comisie cu drept de analiza si sanctiune a continutului editorial in presa scrisa si online. Directorul CJI isi exprima dezacordul in ceea ce priveste decizia Parlamentului Romaniei de a adopta proiecte de lege pentru formarea unui organism de supraveghere a  celor doua tipuri de presa.

Pentru apararea libertatii de exprimare si a fundamentului meseriei de jurnalist, Ioana Avadani face referire la legea pentru protectia minorilor fata de continutul pornografic pe Internet, adoptata de Ministerul Comunicatiilor, prin care astfel de site-uri trebuie sa se inregistreze si sa plateasca o taxa. Mai mult decat atat, si utilizatorii de Internet platesc la randul lor o taxa perceputa de stat. Prin acest precedent, s-a produs ingradirea unui proces legal. “Greutatea nu trebuie sa se lase pe furnizorul de informatie, ci pe cei care au in grija minorii”, explica directorul CJI. Cu toate ca telespectatorul are libertatea de a alege, deputatul PNL Mirel Talos a propus un proiect de lege, adoptat in mod tacit, prin care este prevazuta difuzarea a 120 de minute de programe culturale pe saptamana, care sa contina concerte sau recitaluri de muzica clasica, “alte genuri de muzica nu exista pentru politicianul roman”, precizeaza Ioana Avadani.

Un alt exemplu in acest sens este legea propusa de senatorul liberal Ioan Ghise, care implica formarea unor cabinete jurnalistice cu rol de control al activitatii editoriale. De asemenea, o alta reglementare a proiectului prevede consultul psihologic al jurnalistilor, o data la trei ani. Ioana Avadani vorbeste despre necesitatea conceperii unei legi a presei de catre jurnalisti pentru a impiedica adoptarea in mod tacit a unor asemenea proiecte. “In mod cinic”, proiectul de lege trebuie depus pana pe 3 mai, de Ziua Mondiala a Libertatii Presei.

Interesul public versus interesul publicului

Pe langa modalitatile evidente de autoreglementare a legislatiei presei, precum iesiri publice, articole, “pozitii din ce in ce mai putin elegante”, Cristina Lupu vede drept maniera constructiva crearea propriului cod deontologic la nivel de redactie. Cum un cod deontologic general al presei nu este suficient pentru o buna organizare a mass mediei, fiecare publicatie in parte isi va alege propriul public. Astfel, el “va sti sa discearna intre subiectele de cancan si materialele bine realizate, intre jurnalismul corect facut si cel care manipuleaza si nu respecta drepturile celorlalti”. In acest mod, tema este cea care face diferenta intre “jurnalismul bun si jurnalismul rau”. Ceea ce conteaza in final este ca greselile oneste pot fi corectate, “chiar daca prostia nu”, a completat Ioana Avadani.

In ceea ce priveste extinderea in mediul online, Stefan Voinea porneste de la exemplul Gazetei de Sud in demersul sau de a sustine importanta prezentei atat in online, cat si in varianta de print. “Pe Internet esti un strop intr-o mare de industrii”, din acest motiv au intervenit compromisurile, specializarile dispar treptat, iar jurnalistii sunt nevoiti sa se califice in mai multe domenii. Totusi, nu incercarea de a elimina importanta Internetului in mass media este solutia, ci o strategie eficienta prin care jurnalistii sa transforme acest mijloc de comunicatie intr-un aliat care sa ajute nu numai la promovarea continutului editorial, ci si la stabilirea unei legaturi directe cu publicul, avand ca scop final fidelizarea acestuia.

Proiectul “Jurnalism non-linear”, coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent, a fost initiat in noiembrie 2009  si cuprinde intalniri cu studenti si jurnalisti din Iasi, Craiova, Deva, Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Targu Mures si Brasov. Aceasta serie de conferinte pe tema profesionalizarii mass mediei se incheie in luna aprilie a acestui an.

Iustina Ambrono

Ramona Balaban

Elena Gherasim