Cea de a VIII-a editie a Seminarului International de Jurnalism, desfasurata la Iasi in perioada 26 si 27 mai a.c., s-a incheiat dupa o serie de dezbateri ce au adus in atentia studentilor si jurnalistilor tema „Mass media regionale si locale si comunitatea”. Timp de doua zile, incepand cu ora 15.00, la Sala Studio de la TVR Iasi, profesionisti din tara si din strainatate au discutat despre „Publicurile si formatele presei regionale”, precum si despre „Presa regionala in contextul noilor tehnologii”. Jurnalistii invitati au sustinut si o serie de ateliere axate pe mass media regionale, printre care si unul despre „Relatia editor – corespondent”.

Vasile Arhire, directorul TVR Iasi si moderator al discutiilor, a explicat in deschiderea evenimentului alegerea acestor teme de dezbatere in contextul „extinderii la nivel european al conceptului de regiune si de regionalizare in comunicare”.

Intr-o scurta prezentare a peisajului regional in audiovizualul francez, directorul televiziunii FR3, Pierre Milli, a punctat faptul ca „televiziunile publice nu au facut parte niciodata din cultura franceza”, aceasta formandu-se in jurul statiilor regionale, in special cele private. Jurgen Heuer, seful Departamentului de Politica la Statia Hamburg a televiziunii publice din Germania, a vorbit despre existenta unei tendinte de localizare in nordul Germaniei. „De exemplu, o vaca si-a rupt un picior intr-o prapastie sau a avut loc un incendiu la un cotet de gaini”, a glumit Heuer, vrand sa sublineze faptul ca „statia Hamburg reprezinta o oglinda a intregii tari. Sunt prezentate atat aspectele generale, nationale cat si cele locale”. Acesta s-a aratat preocupat de modul in care se realizeaza actul jurnalistic in conditiile in care exista o permanenta competitie atat intre posturile publice si cele private, cat si intre cele doua posturi de televiziune publica. Pe de alta parte, Angela Zaharova, realizator de televiziune la Elita TV, a evidentiat faptul ca „o televiziune regionala in Republica Moldova nu este inca o afacere, iar concurenta este mica si doar la nivel de fundraising”.

Pacatele capitale ale FR3

„In ceea ce priveste particularitatile presei regionale din Romania fata de alte regiuni din alte tari, la noi s-a pornit cu foarte mult entuziasm uman si cu capacitati tehnice minimale, in timp ce in alte tari s-a pornit de la echipare si abia apoi s-a format un colectiv care sa utilizeze echipamentul. Ca particularitati editoriale, probabil ca se intampla acelasi lucru peste tot in Europa, statiile regionale de regula primesc de lucru de la o statie centrala. Din nefericire, la ora actuala, statiile noastre regionale sunt niste mici televiziuni generaliste”, a apreciat Cristian Nitulescu, producator general al canalului TVR 3 si membru al Consiliului de Administratie a Societatii Romane de Televiziune.

In continuare, Pierre Milli a trecut in revista trei pacate majore pe care le are FR3: „o masa salariala enorma, cu un buget global de 30 de milioane de euro pe an, greutatea sociala, in acest sens exista o cultura construita in jurul informatiei care intamplina greutate de a se adapta la cultura programului si capacitatea de a continua sa reziste ca statie regionala in conditiile in care auzim de 30 de an ca FR3 ar trebui sa fie o statie centrala”.

„Audienta ne intereseaza, dar nu ne obsedeaza”

Un alt aspect tratat de invitati a fost legat de formatele de succes in televiziunea regionala. „Regionalul este un element foarte important si poate fi de succes daca sunt prezentate necesitatile oamenilor, care sunt diverse. Trebuie sa vedem pe baza a ce criterii judecam succesul. Eu am o problema cu termenul de succes ca notiune unitara”, a sustinut Jurgen Heuer. Despre aceasta a argumentat si Milli, care pornind de la „o criza a programelor in Franta, cea mai multa audienta avand-o serialele americane”, a ridicat urmatoare problema: „Fara public mai esti un serviciu public?”.

Razvan Bucuroiu, directorul canalului TVR 3, a incercat sa raspunda la aceasta dilema a unei televiziuni de a alege intre misiunea publica si audienta. „Audienta ne intereseaza, dar nu ne obsedeaza. In televiziunea regionala nu se poate face audienta foarte mare, dar putem fi foarte aproape de oameni”, considera Bucuroiu.

Rolul de caine de paza al presei incepe sa dispara

In ceea ce priveste noile tehnologii, Iulian Comanescu, consultant extern media, a comparat Google „cu o palnie care absoarbe realitatea in partea asta si o trimite in cealalta parte.Vrand, nevrand cam tot ce inseamna media incepe sa functioneze cu resurse umane tot mai reduse, chiar si televiziunile sub efectul trecerii in spatiul virtual si sub aspectul aglomeratiei, al hipercompetitiei”. „Rolul de caine de paza si sensul democratic al mass media incep sa dispara”, a apreciat acesta.

In conditiile in care oamenii afla deja noutateaa de pe Internet, Jurgen Heuer considera ca „in ziare trebuie sa regasim o prezentare documentata, fondata a stirii. Cred ca astfel ziarele vor avea un viitor. „Avem probleme asemanatoar, toate sunt inrudite si facem bine ca ne aflam intr-o dezbatere angajata”, a remarcat Heuer.

In incheierea Seminarului International de Jurnalism, Ferenc Vasas, profesor la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea din Bucuresti, a prezentat studentilor si jurnalistilor prezenti in Sala Studio a TVR Iasi, „numeroase anomalii care se manifesta in relatia cam nebadaioasa dintre editor si reporter”.

„Reporterii sunt talpa, urechile si ochii redactiilor”

„Aceasta relatie este inteleasa intotdeauna unilatereal, mai precis  in relatie functioneaza o dictatura a editorilor la care, in general, reporterii tineri se supun fara carpire pe motiv ca de asta depinde painea lor”, si-a argumentat profesorul alegerea acestei teme pentru dezbatere. Desi functia suprema in presa o constituie aceea de reporter, Ferenc Vasas considera ca „cea mai inalta functie in presa este una de reporter, dar doar cea de reporter de razboi. In rest, reporterii, de asemenea corespondentii, reprezinta talpa, urechile si ochii redactiilor”.

Profesorul a incercat sa clarifice o nemultumire pe care multi reporteri o au, si anume, motivul pentru care decizia finala revine intotdeuna editorului. Un rol important in acest sens il are faptul ca „cele doua categorii de jurnalisti, adica nomazii si sedentarii, au viziuni diferite asupra lucrurilor. Nomadul vede fireste doar propriul sau eveniment, se comporta asemeni unui soldat al lui Napolen care vede doar ce-i in jurul lui, iar sedentarul / editorul trebuie sa vada lucrurile ca Napoleon”, a explicat Ferenc Vasas. Acesta este de parere ca trebuie acceptat primatul editorului, insa „decizia finala trebuie sa fie rezultatul unei negocieri intre reporter si editor”. Totusi, pentru a avea castiga de cauza, reporterul trebuie sa stie sa-si promoveze bine materialul si sa-si argumenteze demersul. „Editorul trebuie sa explice reporterului macar post factum de ce i-a refuzat o stire”, a atras atentia profesorul. Acesta a remarcat ca „emisiunile de jurnal nu se fac cu oameni geniali, ci cu oameni utili”. De aceea, a sfatuit pe cei prezenti ca „inainte de a deveni editori incompetenti, sa fie mai intai reporteri competenti”.

„De la uz pana la abuz nu e decat un singur pas”

De asemenea, a fost pusa in discutie si „batalia ingrozitoare pentru intaietate”. „Uneori o stire proasta difuzata la timp este una mai buna decat o stire perfecta difuzata prea tarziu”, a apreciat Ferenc Vasas. Insa, verificarea suplimentara a informatiei si pierderea unui anumit timp in raport cu concurenta este optiunea fiecarei institutii de presa. „Televiziunile continua sa-si aloce un merit pe care nu-l au, si anume, ca ele fabrica stirile, deci evenimentele nici n-ar avea loc daca ele n-ar fi, ca ele sunt contemporane cu evenimentul si mai presus de toate au o insusire dumnezeiasca, sunt prezente peste tot unde se intampla ceva”, a spus profesorul, avetizand asupra faptului ca „de la uz pana la abuz nu e decat un singur pas”.

„Cliseele nasc monstri”

Un alt aspect tratat a fost cel al cliseelor si a utilizarii limbii romane de catre jurnalisti. „Aproape ca nu se mai vorbeste limba romana. S-a creat o alta limba numita jurnaleza. Sunt o multime de clisee si noi trebuie sa luptam impotriva lor”, a sustinut Ferenc Vasas, sublinind totodata ca „cliseele nasc monstri”. „A practica jurnalismul necesita stapanirea la nivel de inalta performanta a limbii in care scrii”, a apreciat profesorul.

In final, acesta i-a sfatuit pe cei prezenti sa respecte limba romana. „Nu va doresc sa ajungeti sa va uitati la stiri asa cum ma uit eu. Nu va urez sa ajungeti la aceasta distorsiune profesionala”, a conchis Ferenc Vasas.

Evenimentul a fost organizat de TVR Iasi, Centrul Cultural Francez Iasi, Centrul Cultural German Iasi, British Council Iasi, Departamentul de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi si Rotary International District 2241 Romania si Republica Moldova, in parteneriat cu Asociatia Studentilor Jurnalisti din Iasi.

Simona Tutu